Parlamentul de la Erevan a aprobat miercuri în primă lectură o lege privind începerea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), transmite EFE, transmite Agerpres. Legea a fost votată de 63 din cei 107 deputaţi care alcătuiesc Adunarea Naţională, în timp ce şapte parlamentari au votat împotrivă.

Potrivit agenţiei Armenpress, legea a fost aprobată de deputaţii partidului de guvernământ, Contractul Civic, în timp ce opoziţia armeană a votat împotrivă sau a refuzat să participe la şedinţa parlamentară.

Dacă va fi aprobată definitiv această lege, autorităţile de la Erevan vor începe discuțiile cu Bruxellesul pentru a pregăti o „foaie de parcurs” în vederea negocierilor viitoare. Totodată, decizia finală cu privire la dorinţa ţării de a se alătura Uniunea Europeană va fi supusă unui referendum naţional, aşa cum au anunţat anterior autorităţile armene.

Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a recunoscut anterior că Rusia, până de curând principalul aliat al Erevanului, este preocupată în prezent de apropierea Armeniei de UE.

„Rusia are unele îngrijorări şi aceasta este evident. Avem şi noi unele preocupări cu privire la poziţia şi politicile Rusiei şi acesta este un fapt”, a spus premierul armean.

Iniţiativa de începere a negocierilor cu Bruxellesul aparţine Platformei Forţelor Democratice din Armenia şi a adunat 60.000 de semnături de susţinere înainte de a fi discutată în Parlament.

Armenia a început să îşi diversifice politica externă pentru a găsi noi parteneri după victoria Azerbaidjanului în războiul din Karabah în septembrie 2023 şi refuzul blocului militar post-sovietic OTSC, din care fac parte Armenia şi Rusia, de a interveni de partea Erevanului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.