Ediția din 2026 a Turului de ciclism al României va începe din centrul Chișinăului. Cea de-a 58-a ediție a Micii Bucle va porni din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet, pe 8 septembrie.

Astfel, Capitala Republicii Moldova va deveni centrul ciclismului din sud-estul Europei. Evenimentul de amploare va aduce în fața publicului aproximativ 25 de echipe profesioniste din România și din întreaga lume.

A doua zi, pe 9 septembrie, caravana va porni din același punct și va parcurge un traseu desfășurat integral pe teritoriul Republicii Moldova, cu start din Chișinău și sosire la Ungheni, în Piața Independenței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul Turului României 2026:

8 septembrie – Prezentarea Echipelor – Chișinău;
9 septembrie – Etapa 1 – Chișinău – Ungheni;
10 septembrie – Etapa 2 – Iași – Piatra Neamț;
11 septembrie – Etapa 3 – Piatra Neamț – Băile Balvanyos;
12 septembrie – Etapa 4 – Brașov – Ploiești;
13 septembrie – Etapa 5 – Circuit București.

Câștigătorul din acest an a Turului României va primi un trofeu inspirat din opera lui Constantin Brâncuși. Premiul este realizat de artistul Liviu Brezeanu din Dâmbovița, specializat în prelucrarea lemnului. Ceremonia va avea loc la București.

Turul României 2026 include și competiții dedicate publicului larg, respectiv curse pentru copii în Iași, Piatra Neamț, Ploiești și București, precum și curse pentru amatori în Ploiești și București.

În 2025, aproape 3000 de participanți s-au înscris la aceste evenimente conexe.

Turul României 2026 este organizat de Federația Română de Ciclism, alături de Agenția Națională pentru Sport și Auchan România.

#Chisinau #ciclism #ediția 2026 #eveniment #Turul României

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.