Începând cu 29 august 2025, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat în circuitul numismatic moneda comemorativă „Mihai Eminescu”, care completează seria Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău. Această emisiune monetară este dedicată uneia dintre cele mai emblematice figuri ale literaturii române – poetul, prozatorul și jurnalistul Mihai Eminescu – și aduce un omagiu contribuției sale remarcabile la patrimoniul cultural românesc.

Emisiunea comemorativă este realizată în contextul Anului Mihai Eminescu, prilejuit de aniversarea a 175-a de la nașterea poetului, și coincide cu deschiderea celei de a XIV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, cu tema „Efigia lui Eminescu în artă”, organizat sub egida Academiei de Științe a Moldovei.

„Aducem astfel un omagiu marelui poet Mihai Eminescu, vocea profunzimii și a frumuseții limbii române. Prin opera sa, Eminescu a dat glas peste timp valorilor universale: libertatea, demnitatea și dragostea de țară sunt la fel de actuale astăzi și reprezintă repere pentru viitor,” subliniază guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

Moneda comemorativă este emisă în două versiuni: argint, cu o valoare nominală de 50 lei și un tiraj de 1.000 unități, și aur – valoare nominală de 100 lei și un tiraj de 500 unități.

Fiecare exemplar este ambalat în capsule de metacrilat transparent și în cutie de prezentare, fiind însoțit de un certificat de autenticitate ce poartă semnătura guvernatorului BNM. Certificatul include un cod QR, care permite accesul direct la informațiile despre caracteristicile monedei, disponibile pe site-ul oficial al Băncii Naționale.

Autorul designului monedei comemorative „Mihai Eminescu” este Monetăria Lituaniei.

Monedele comemorative se comercializează publicului larg atât de Banca Națională a Moldovei, în baza cererilor depuse online în secțiunea „Monedă” pe pagina web a instituției, cât și prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova. Băncile licențiate pot stabili independent prețul de vânzare a monedelor jubiliare și comemorative, preț ce nu va depăși cu mai mult de trei la sută nivelul stabilit de Banca Națională a Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mihai Eminescu #moneda

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china