În Republica Moldova, anual circa 200 de persoane sunt afectate ca urmare a inhalării monoxidului de carbon, iar aproximativ 10 din ele mor din această cauză. Datele sunt prezentate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care atenționează despre riscurile pentru sănătate asociate expunerii la monoxidul de carbon, mai ales în sezonul rece, când se utilizează diverse surse de încălzire.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică precizează că, în perioada anilor 2020-2023, au fost înregistrate în jur de 800 de cazuri de intoxicații acute cu monoxid de carbon, în urma cărora 42 de persoane au decedat.

Specialiștii atenționează că monoxidul de carbon se absoarbe rapid la nivel pulmonar, după care ajunge în circulația sângelui, unde începe să înlocuiască oxigenul. În consecință, crește dificultatea de eliberare a oxigenului la nivel tisular, asfixierea provocată poate fi uneori fatală.

„Simptome inițiale sunt cefalee, amețeli, greață și slăbiciune. Aceste simptome sunt ușor de confundat cu cele ale altor afecțiuni și, prin urmare, intoxicațiile ușoare pot fi neobservate. Expunerea la niveluri mai ridicate de CO poate provoca tulburări de vedere, confuzie, pierderea cunoștinței. Pe termen lung, persoanele expuse la niveluri moderate de CO pot dezvolta complicații cardiovasculare și neuropsihice, inclusiv probleme de memorie, dificultăți de concentrare și afectarea funcțiilor cognitive”, se arată într-un comunicat de presă.

Intoxicația cu monoxid de carbon poate surveni din cauza sistemelor de încălzire cu defecțiuni sau instalate necorespunzător, în special cele pe bază de combustibil fosil. Intoxicațiile mai sunt provocate de motoarele vehiculelor lăsate în funcțiune într-un spațiu închis (garaj, beci, subsol etc). O altă cauză este evacuarea deficitară a produselor de ardere, cum ar fi de exemplu conducta de fum obstrucționată sau dimensionată incorect. Monoxidul provoacă intoxicații în lipsa sau în cazul unei ventilații insuficiente în încăperea în care este instalat dispozitivul.

Pentru a reduce riscul de intoxicație cu monoxid de carbon, specialiștii ANSP recomandă instalarea detectoarelor de monoxid de carbon în toate încăperile locuinței, în special în dormitoare și în apropierea surselor de încălzire. Recomandă, de asemenea, verificarea periodică a funcționării acestora, precum și întreținerea echipamentelor de încălzire și revizuirea periodică a sobelor, centralelor, boilerelor și coșurilor de fum.

Potrivit ANSP, se estimează că, la nivel global, monoxidul de carbon este responsabil pentru aproximativ 20 de mii de decese anual și pentru sute de mii de cazuri de intoxicații acute.

Deşi suntem abia la începutul sezonului de încălzire, în Republica Moldova s-au înregistrat deja cinci cazuri de intoxicaţii cu monoxid de carbon, iar trei persoane şi-au pierdut viaţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deces #intozicație #monoxid de carbon

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.