Clădirile din Republica Moldova și anume cele cu statut de monument istoric și de arhitectură sunt într-o stare avansată de degradare. Fondul construit din țara noastră are probleme de rezistență, iar toate aceste clădiri au nevoie de proiecte de consolidare pentru a spori protecția lor, iar în caz de cutremur consecințele ar fi grave, susține expertul în patrimoniu Ion Ștefăniță.
Expertul mai spune că cele mai vulnerabile sunt clădirile cu statut de monument istoric, însă nu exclude că au un grad mare de risc de a se prăbuși și clădirile care au fisuri, dar și cele care au atins termenul limită de exploatare, scrie radiomoldova.md.
Ion Ștefăniță a mai precizat că o problemă în acest sens o constituie și podurile.
„De la independență încoace, din 1993 de când le-am atribuit statut de protecție, noi nu am intervenit practic în a realiza proiecte de consolidare, de restaurare și respectiv evident în cazul unor situații de forță majoră, în cazul unor cutremure consecințele pot fi grave. La fel consecințele sunt grave și pentru stratul istoric postbelic, construit în anii 50-60, cu termen depășit. Dacă veți face o respectivă tehnică a acestor clădiri, veți constata situații grave”, a declarat Ion Ștefăniță.
Directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoara, a precizat că în fiecare locuință ar trebui să fie un loc sigur în caz de cutremur.
„Orice persoană trebuie să conștientizeze că noi locuim într-o care este expusă pericolului seismic și periodic pe teritoriul Republicii Moldova noi resimțim cutremure de pământ moderate sau semnificative care pot duce la distrugerea construcțiilor, la afectarea construcțiilor, inclusiv pot duce la jertfe umane, răniți”, a precizat Igor Nicoara.
Ultimul cutremur devastator din țara noastră a fost înregistrat pe 30 mai 1990 și a avut 6,9 grade pe scara Richter, acesta fiind urmat câteva ore mai târziu de o replică de 6,1 grade. În urma cutremurului au decedat 13 persoane și alte 360 au fost rănite.
