Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Rusia nu va participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, inițiat de președintele american Donald Trump și programată pentru sfârșitul acestei luni, potrivit presei de stat ruse.

Declarația vine în contextul în care Trump afirmase anterior că președintele rus Vladimir Putin ar fi acceptat invitația de a lua parte la acest consiliu.

„Nimeni din Kremlin”, a spus Peskov, când a fost întrebat cine va participa. „Tema Consiliului este încă studiată de Ministerul Afacerilor Externe.

Donald Trump a declarat reporterilor la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, luna trecută, că Vladimir Putin a acceptat invitația de a face parte din consiliul condus de SUA, care ar urma să asigure supravegherea internațională pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.

În realitate, inițiativa pare să se confrunte cu dificultăți în atragerea de membri, în special dintre aliații tradiționali ai Statelor Unite. Deși, potrivit informațiilor disponibile, cel puțin 50 de state au fost invitate, doar 19 au semnat carta Consiliului, printre care Belarus, Ungaria și Arabia Saudită. Niciun aliat major al SUA din Europa de Vest nu se regăsește printre aceștia.

„Avem îndoieli serioase cu privire la o serie de elemente din carta Consiliului pentru Pace legate de domeniul său de aplicare, guvernanța sa și compatibilitatea sa cu Carta ONU”.

Aliații europeni au criticat planul, exprimând temeri că rolul Consiliului ar putea depăși mandatul anunțat inițial și ar putea submina instituțiile internaționale existente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ONU #Peskov #SUA

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.