Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat că speră în încheierea unui tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan privind problema spinoasă a enclavei Nagorno-Karabah, în pofida dificultăţilor, relatează AFP.

Încercările de normalizare a relaţiilor mediate de Uniunea Europeană, Statele Unite şi Rusia între Armenia şi Azerbaidjanul – care au purtat două războaie pentru controlul acestui teritoriu muntos- nu au înregistrat progrese semnificative.

Criză umanitară gravă

La începutul lunii iulie, tensiunile au escaladat. Azerbaidjanul, sub diferite pretexte, a închis traficul pe coridorul Lacin, singura rută care leagă Nagorno-Karabah de Armenia. Această blocadă azeră a creat o criză umanitară gravă în enclavă, populată în principal de armeni, cu penurie de alimente şi medicamente şi întreruperi frecvente de curent.

„Nu este o cale uşoară”

Serghei Lavrov i-a primit, marţi, la Moscova pe omologii săi armean şi azer.

„A fost acordată o atenţie deosebită problemelor de delimitare, care sunt strâns legate de toate temele aflate în discuţie, şi problemelor încheierii rapide a unui tratat de pace între Baku şi Erevan. Sperăm că semnarea acestui acord va fi punctul culminant al unui amplu proces de negociere„, a declarat, potrivit unui comunicat, șeful diplomaţiei ruse, care a recunoscut însă că „nu este o cale uşoară”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lavrov a cerut ca Azerbaidjanul să „furnizeze fără întârziere populaţiei din (Nagorno Karabah) alimente, medicamente, produse de primă necesitate şi să asigure o aprovizionare continuă cu energie electrică şi gaze”.

Baku, acuzat de „genocid” împotriva etnicilor armeni

Într-un interviu acordat AFP vinerea trecută, premierul armean Nikol Pashinyan a apreciat că un nou război între ţara sa şi Azerbaidjan este „foarte probabil„, acuzând Baku de un „genocid” împotriva etnicilor armeni din enclava Nagorno-Karabah. Primul război în Nagorno-Karabah în anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, iar conflictul mai recent, cel din 2020, a făcut 6.500 de morţi de ambele tabere, potrivit AFP.

#Lavrov #PACE

Jumătate dintre elevii de liceu care au participat la un studiu realizat de Edge Institute au recunoscut că își fac temele cu inteligența artificială, iar o treime spun că folosesc răspunsurile primite de la AI ca atare, fără să le mai revizuiască.

Potrivit studiului analizat de Edupedu.ro, aproape toți (98%) liceenii care au participat la studiu spun că folosesc AI în diverse scopuri, în timp ce 84% îl folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână.

Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar – De la restricționarea utilizării la construirea competenței” a fost realizat în luna septembrie 2026, pe un eșantion de 3.033 de respondenți, pe baza unui chestionar online distribuit în rândul liceenilor din România.

Potrivit cercetării, AI a intrat în educație nu prin instituții, norme sau politici, ci „de jos în sus, prin utilizare cvasi-universală” în rândul elevilor, foarte rar direcționată de profesori sau specialiști, în condițiile existenței unui „vid normativ” care persistă în acest domeniu.

45% dintre liceeni participanți la studiu spun că folosesc AI pentru școală sau studii de câteva ori pe săptămână, 25% – zilnic sau aproape zilnic, iar 15%, o dată pe săptămână.

Teme rezolvate cu AI de jumătate dintre liceeni

Trei sferturi dintre participanții la studiu spun că folosesc AI pentru a căuta informații sau idei. Însă jumătate recunosc că folosesc inteligența artificială ca să își facă temele.

Aproape o treime (30%) dintre respondenți spun că folosesc AI des sau foarte des și „folosesc răspunsul primit aproape ca atare”.

Jumătate (53%) spun că folosesc des sau foarte des AI ca „să înțeleg mai bine materia și să învăț pe cont propriu”.
40% dintre liceenii care au participat la studiu au spus că li se pare „total acceptabil” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi scrie un eseu sau referat pe care îl predau ca fiind al meu”. Iar mai bine de două treimi (69%) spun că li se pare „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi rezolve probleme la o anumită materie”.

Peste o treime (35%) consideră „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi facă un proiect întreg în locul meu”.

Deși cei mai mulți liceeni declară că printre colegii lor folosirea AI este o chestiune normală, discutată deschis, aproape jumătate 46% apreciază că „mulți colegi ascund faptul că au folosit AI”, iar 43% cred că „cine folosește prea mult AI este privit ca și cum ar trișa”.

Gradul de utilizare a AI în timpul liber, declarat de participanții la studiu, este ceva mai redus decât cel al elevilor care spun că folosesc AI pentru școală.

Liceeni spun că folosesc AI în general pentru a căuta informații, explicații sau de a crea conținut, dar un sfert dintre ei (23%) spun că apelează la AI „să vorbesc despre emoțiile sau problemele mele personale”.