Apărarea aeriană rusă a doborât „mai multe” drone care vizau regiunea Moscovei, a declarat primarul Serghei Sobyanin, una dintre ele lovind un turn.

Ministerul rus al Apărării a declarat că două drone au fost distruse de sistemele de apărare aeriană în districtele Odintsovo şi Narofominsk, în apropiere de Moscova, în timp ce o a treia a fost blocată şi s-a prăbuşit în capitală, a relatat, marţi dimineaţă, agenţia de presă de stat rusă Tass.

Ministerul a dat vina pe Kiev pentru aceste atacuri. Sobyanin a declarat, într-o postare pe Telegram, că nu au fost raportaţi răniţi.

„Faţada de la etajul 21 a fost avariată. Geamurile de 150 de metri pătraţi au fost sparte„, a spus el.

Aeroportul Vnukovo din Moscova a fost, de asemenea, închis temporar, iar zborurile au fost redirecţionate.

Atacurile au avut loc la două zile după ce preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că războiul vine în Rusia, după ce trei drone au fost doborâte duminică deasupra Moscovei, deşi Ucraina nu a recunoscut responsabilitatea pentru aceste atacuri.

„Treptat, războiul se întoarce pe teritoriul Rusiei – în centrele sale simbolice şi în bazele sale militare. Acesta este un proces inevitabil, natural şi absolut corect”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn de duminică.

Atacurile de marţi marchează cel puţin a cincea oară când vehiculele aeriene fără pilot au ajuns în capitala rusă din luna mai, când două drone au căzut deasupra Kremlinului.

Moscova şi împrejurimile sale se află la peste 500 km de graniţa cu Ucraina şi de conflictul în curs de desfăşurare din această ţară.

În atacul de duminică, Rusia a declarat că apărarea sa aeriană a doborât o dronă în Odintsovo, în regiunea înconjurătoare a Moscovei, în timp ce alte două au fost bruiate şi s-au prăbuşit în cartierul de afaceri al oraşului Moscova. Fotografii şi înregistrări video au arătat că o dronă a smuls o parte din faţada unui zgârie-nori modern, IQ-Quarter, situat la 5,5 km de Kremlin. Clădirea, care a fost lovită din nou marţi, găzduieşte mai multe agenţii guvernamentale, potrivit agenţiei ruse de ştiri Ria-Novosti.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Atacul asupra Moscovei a avut loc în timp ce Rusia a lansat propriul atac cu dronă, asupra oraşului Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, rănind o persoană.

Două etaje ale unui cămin universitar au fost distruse şi incendiate în timp ce Rusia a vizat zone „dens populate” ale oraşului din nord-estul ţării, a declarat marţi, pe Telegram, primarul Ihor Terekhov, adăugând că au fost auzite trei explozii în oraş.

Şeful poliţiei din Harkov, Volodimir Timoshko, a declarat că au avut loc două lovituri pe timp de noapte – una asupra colegiului şi una asupra centrului oraşului. O persoană a fost rănită în centrul oraşului.

Nu a fost clar dacă se afla cineva în clădirea colegiului în momentul în care a fost lovită, presa locală afirmând iniţial că aceasta era goală, iar ulterior a raportat că o persoană se afla înăuntru.

#atac #drone #moscova

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.