Moștenitoarea L’Oreal, Francoise Bettencourt Meyers, a devenit prima femeie care a acumulat o avere de 100 de miliarde de dolari, scrie Bani.md cu referire la dailymail.co.uk. Femeia de afaceri franceză, în vârstă de 70 de ani a ajuns la suma fabuloasă după ce acțiunile la gigantul de frumusețe L’Oreal – fondat de bunicul ei în 1909 – au atins un nivel record.

O creștere recentă a prețului acțiunilor a dus averea doamnei Bettencourt Meyer la aproximativ 100,2 miliarde de dolari, potrivit indicelui Billionaire de la Bloomberg, publicat ieri. Doamna Bettencourt Meyers, care este cea mai bogată femeie din lume, și-a moștenit averea după moartea mamei sale, Liliane Bettencourt, în 2017.

A urmat o bătălie juridică uriașă care s-a transformat într-un scandal politic asupra faptului că mama ei era capabilă să gestioneze averea familiei. Luna trecută a fost lansat un documentar Netflix în trei părți despre disputa publică. Miliardarul izolat a scris două cărți – una despre Biblie și cealaltă despre zeii greci.

L’Oreal din Paris a avut de suferit în timpul pandemiei, deoarece consumatorii au cumpărat mai puțin machiaj și alte produse de înfrumusețare în timpul blocajelor globale. Dar vânzările au revenit, ceea ce a împins prețul acțiunilor proprietarilor Garnier și Maybelline.

Compania deține și mărci de lux precum Lancome, Prada și Yves Saint Laurent. Acțiunile grupului de frumusețe vechi de 114 ani au crescut cu 35% în ultimul an, adăugând aproximativ 28 de miliarde de dolari la averea personală a doamnei Bettencourt Meyer.

Doamna Bettencourt Meyers și familia ei dețin un pachet de 35% din L’Oreal și este vicepreședinte al consiliului de administrație al companiei. Fiii ei Jean-Victor Meyers și Nicholas Meyers sunt, de asemenea, regizori.

În ciuda averii uriașe a doamnei Bettencourt Meyer, averea ei rămâne încă cu mult în urma lui Bernard Arnault, fondatorul conglomeratului francez de produse de lux LVMH. Arnault a avut o avere de 179,4 miliarde de dolari miercuri seara, a arătat indicele Bloomberg.

Indexul, care este actualizat în fiecare zi, îl listează în prezent pe Elon Musk drept cel mai bogat om din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avere #L’Oreal #moșternitoare

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.