O femeie din Carolina de Sud, Statele Unite ale Americii, a avut surpriza vieții, după ce și-a regăsit motanul, la 11 ani de la dispariția acestuia. Reuniunea a fost plină de emoții, iar povestea ei a devenit virală pe rețele sociale.

Istoria a început în 2011, atunci când Jennifer Ravenel a adoptat un motan pe care îl găsise într-un copac, în ferma sa din Hollywood. I-a pus numele Sam, iar o vreme îndelungată cei doi au fost aproape nedespărțiți. Însă doi ani mai târziu, un câine l-a speriat pe motan, iar acesta a dispărut din casa ei de la Hollywood.

De la dispariția animalului, Jennifer Ravenel nu a mai putut ține o altă pisică în poală, însă Sam a revenit în casa acesteia, datorită deciziei ei de a-i pune un microcip.

Asociația de protecție a animalelor din orașul american Charleston a recuperat pisica, slabă, hrănindu-se cu resturi la marginea orașului, nu departe de casa în care locuiește Ravenel. Microcipul lui a fost scanat, iar femeia a primit un telefon aproape incredibil.

„Chiar am crezut că îmi faceți o farsă, pentru că nu ar putea fi posibil. Dar acesta este un miracol în sine”, a spus Ravenel lucrătorilor de la Charleston Animal Society.

Angajații au ghidat-o pe femeie în încăperea în care motanul era ținut într-o cușcă, iar întâlnirea dintre cei doi a fost emoționantă. Odată ce toată lumea era sigură că Sam era bine, Ravenel a apucat să-și țină din nou pisicuța în poală. Ea l-a strâns în brațe, spunând că era chiar motanul ei și remarcând cât de slab era.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Povestea lui Sam a devenit virală de când a fost distribuită pentru prima dată pe 12 august, cu peste 2.000.000 de vizualizări pe Instagram, 345.000 pe Facebook și 14.000 pe YouTube, arată Charleston Animal Society.

#disparitie #pisica #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.