Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

MOTIVE de îngrijorare! Câteva dintre cele mai protejate păduri ale lumii emit mai mult carbon decât absorb. De ce

29 Oct. 2021, 12:57
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
29 Oct. 2021, 12:57 // Life //  Realitatea.md

Zece dintre cele mai protejate păduri ale lumii au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb în ultimii 20 de ani. Fenomenul îngrijorător, cauzat de exploatarea forestieră şi incendiile de vegetaţie, este semnalat într-un raport făcut public în această săptămână, scrie digi.ro.

„Faptul că şi unele dintre cele mai emblematice şi mai bine protejate păduri, precum cele din siturile incluse în Patrimoniul Mondial pot de fapt să contribuie la schimbările climatice, este alarmant şi aduce la lumină dovezi ale gravităţii acestei urgenţe climatice”, a declarat Tales Carvalho Resende, coautor al raportului şi responsabil de proiect la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Cele zece păduri incluse în Patrimoniul Mondial care au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb

  • Pădurea tropicală din Sumatra – Indonezia;
  • Rezervația Biosferei Rio Platano – Honduras;
  • Parcul Național Yosemite – SUA;
  • Parcul internațional al păcii Waterton Glacier – Canada și SUA;
  • Munții Barberton Makhonjwa – Africa de Sud;
  • Parcul Kinabalu – Malaezia;
  • Bazinul Uvs Nuur – Rusia și Mongolia;
  • Parcul Național al Marelui Canion – SUA;
  • Parcul Național Blue Mountains – Australia;
  • Parcul Național Morne Trois Pitons – Republica Dominicană.

Motive serioase de îngrijorare

Pădurile sunt considerate vitale pentru reducerea schimbărilor climatice datorită capacităţii lor de a funcţiona ca rezervoare de carbon. Copacii şi alte plante absorb dioxidul de carbon (CO2) şi emit oxigen, eliminând gazele cu efect de seră din atmosferă.

Pădurile din patrimoniul mondial se întind pe o suprafață de două ori mai mare decât Germania. Pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din 257 de situri acţionează laolaltă ca un rezervor de carbon, conform cercetării care a analizat o perioadă cuprinsă între 2001 şi 2020.

Totuşi, activităţile umane, precum exploatarea forestieră şi evenimentele intense asociate climei, cum ar fi incendiile, le împiedică să stocheze mai mult carbon decât emit – un motiv foarte serios de îngrijorare, potrivit experţilor.

Experți UNESCO şi cercetători din cadrul World Resources Institute (WRI) şi ai Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au combinat date obținute prin satelit cu informaţii obţinute prin monitorizarea la faţa locului şi au constatat că aceste situri de patrimoniu au înregistrat o absorbţie netă anuală de 190 de milioane de tone de CO2 de-a lungul unei perioade de 20 de ani, scrie Agerpres.

În decursul secolelor, pădurile au stocat aproximativ 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit, se indică în raport.

Constatările s-au bazat pe date publicate în ianuarie de jurnalul Nature Climate Change, care a cartografiat emisiile de gaze cu efect de seră şi capacitatea de absorbţie a pădurilor lumii.

Cercetătorii au folosit aceste informaţii alături de date prelevate prin monitorizarea la faţa locului a siturilor de patrimoniu pentru a înţelege ce anume pune pădurile în pericol – factori precum exploatarea forestieră, defrişările, secetele şi schimbările de temperatură.

„M-aş fi aşteptat ca toate (pădurile) să elimine carbonul din atmosferă, nu să fie emiţători de carbon’”, a declarat Carlos Sanquetta, profesor de inginerie forestieră la Universitatea Federală Parana din Brazilia, pentru Reuters.

Deşi doar zece dintre pădurile protejate de UNESCO au fost indicate drept emiţătoare de carbon, potrivit raportului, şi în cazul altor situri s-au constatat traiectorii ascendente clare în ceea ce priveşte emisiile.

„Acesta este încă un semn clar că până şi pădurile pe care obişnuiam să le considerăm sigure sunt acum din ce în ce mai ameninţate”, a declarat pentru Reuters David Kaimowitz, unul dintre directorii responsabili pentru păduri în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!