Deputatul PSRM, Radu Mudreac, este bănuit că ar fi spălat peste 8,2 milioane de lei prin intermediul încheierii fictive a cel puțin 25 de contracte de împrumut cu persoane fizice. Dezvăluirile au fost făcute de către procurorul general interimar, Dumitru Robu, de la tribuna centrală a Parlamentului.

Robu a declarat că, toate contractele au fost încheiate prin intermediul SRL-ului pe care-l deține împreună cu familia sa Radu Mudreac. Mai exact este vorba de SRL „Gardione”.

Potrivit lui Robu, faptele încriminate lui Mudreac s-ar fi desfășurat în mai multe faze. Prima fază a avut loc în luna noiembrie a anului 2011, în calitate de director al SRL „Gradione” deputatul socialist a încheiat opt contracte de împrumut pe care le-a calificat ancheta ca fiind fictive, în sumă totală de 3 200 250 de lei.

Cea de-a doua fază s-a desfășurat în noiembrie 2014, când același SRL „Gradione” a încheiat un alt contract cu o persoana fizică în valoare de 346 700 de lei.

O altă fază cuprinde aceeași lună – noiembrie 2014, când iar SRL „Gradione”, având-o ca administratoare pe Maia Mudreac, soția deputatului Radu Mudreac, a întocmit 17 contracte de împrumut la fel fictive cu persoane fizice, împrumutând 4 791 000 lei.

După măsurile efectuate de CNA, s-a constatat că, toate aceste contracte nu au fost semnate în realitate cu persoanele fizice de către SRL-ul deținut de Mudreac și familia sa. Mai mult decât atât, procurorul general interimar a precizat că unele persoane fizice cu care s-au încheiat astfel de contracte de împrumut de către SRL „Gradione” nici măcar nu erau în țară la momentul perfectării contractelor.

Dumitru Robu a declarat că banii presupuși împrumutați au fost investiți de către SRL „Gradione” în construcția și reparația imobilului din str. Tighina 46.

În acest scop, Robu precizează că a fost necesară ridicarea imunității deputatului așa cum ar fi necesare acțiuni urgente în scopul evitării, nimicirii, modificării probelor, împiedicării înstrăinării bunurilor rezultate din infracțiune și remiterea ulterioară a cauzei în judecată.

Totodată, procurorul general interimar general afirmă că, materialele cauzei penale vor fi finalizate până la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie pentru a fi trimise în instanța de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputat #parlament #Radu Mudreac #ridicarea imunității

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.