Reacție asemănătoare ca și a Serbiei de la Muntenegru. Dritan Abazovic, premierul acestei țări, a negat marţi, 14 februarie curent, că ţara sa ar avea vreo legătură cu o presupusă implicare a cetăţenilor săi în acţiuni subversive în Republica Moldova şi a anunţat că va solicita informaţii de la autorităţile moldovene în acest sens, scrie Agerpres.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat luni Rusia că plănuieşte o lovitură de stat cu ajutorul unor cetăţeni cu pregătire militară din Belarus, Serbia şi Muntenegru, care ar urma să desfăşoare acţiuni violente deghizate în proteste.

Premierul Abazovic (de centru-stânga), care a spus că a aflat despre aceste acuzaţii din presă, a anunţat că guvernul său va contacta cabinetul Maiei Sandu „pentru a obţine mai multe clarificări”, indicând că, dacă va fi necesar, serviciile de informaţii muntenegrene vor efectua verificări suplimentare, a relatat portalul local Pobjeda.

„Ceea ce am citit mi-a sunat oarecum dur pentru că se creează impresia că Muntenegru ar fi implicat în problemele din Republica Moldova”, a spus el, fără să excludă posibilitatea unor ‘persoane iresponsabile”.

El a reamintit că Muntenegru, candidat la aderarea la Uniunea Europeană, şi-a aliniat total politica externă la cea a UE şi s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei pentru agresiunea acesteia împotriva Ucrainei.

Această ţară balcanică este membră a NATO din 2017, iar la momentul respectiv au existat proteste ale formaţiunilor proruse împotriva aderării sale la Alianţa Nord-Atlantică.

Amintim că declaraţiile Maiei Sandu au intervenit după ce preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski denunţase săptămâna trecută la Bruxelles un plan rusesc de destabilizare a Republicii Moldova. Astfel, a anunțat că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) are informații despre planurile de implicare a cetățenilor Rusiei, Belarusului, Serbiei și Muntenegrului în acțiuni anticonstituționale pe teritoriul Republicii Moldova, pe scurt să răstoarne actuala conducere. Imediat, prim-viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Serbiei, Ivica Dacic, a cerut explicații pentru asemenea acuzații.

Mai târziu, deputatul PAS Adrian Cheptonar oferise detalii, precum că diversioniștii sârbi voiau să intre pe teritoriu în calitate de microbiști. Sheriff are meci de fotbal cu Partizan Belgrad pe 16 februarie curent pe stadionul Zimbru. Într-un oarecare fel, Poliția de Frontieră a confirmat această versiune, pentru că a informat că microbiștii sârbi nu au putut justifica scopul vizitei în Republica Moldova. Astfel, Cel puțin 12 au făcut cale întoarsă.

Mai este de menționat că SUA nu poate confirma informațiile despre încercările Rusiei de a destabiliza situația din Republica Moldova. Anterior, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, declarase că planul există, dar nu sunt forțe suficiente pentru a ajunge la noi.

#Maia Sandu #Muntenegru

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.