Suspendarea taxelor și cotelor de import pentru produsele moldovenești în UE ar putea fi prelungită cu încă un an. Comisia pentru comerț internațional din Parlamentul European a votat Regulamentul care se referă la măsură, anunță eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

„Urmează acum votul final pe acest regulament în plenul Parlamentului pe care îl vom da în sesiunea programată la începutul lunii iulie. În felul acesta, ne asigurăm că această nouă decizie este adoptată la timp, înainte de a expira decizia în vigoare de suspendare a taxelor de import, adică 24 iulie 2023”, anunță europarlamentarul.

În opinia sa, războiul din Ucraina a afectat puternic economia din Republica Moldova, iar produsele din țara naostră, care erau exportate spre est, prin tranzitarea Ucrainei, au rămas fără piață de desfacere. „Tocmai de aceea, în 2022, am hotărât la nivel european să suspendăm taxele de import și să ridicăm cotele la cele 7 categorii de produse care fac obiectul cotelor tarifare: tomatele, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele și sucul de struguri”, precizează oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform lui, accesul pe piața europeană a ajutat semnificativ Republica Moldova în ultimul an, iar exporturile în UE au crescut de la 1,8 miliarde de euro în 2021 la 2,6 miliarde de euro în 2022.

„Decizia de astăzi reînnoiește cu un an, începând cu 24 iulie, măsura de suspendare a taxelor pentru importurile din Republica Moldova. În plus, decizia extinde această suspendare la toate cotele tarifare rămase pentru importurile moldovenești. Este o măsură bună, care ajută mult Republica Moldova, fără a afecta piața Uniunii Europene. Datorită dimensiunii mari a pieței UE prin comparație cu potențialul de export al Moldovei, costurile pe care trebuie să le suporte Uniunea Europeană pentru implementarea acestei decizii sunt aproape insignifiante.
Tocmai din acest motiv, consider că următorul pas firesc este liberalizarea permanentă a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. O liberalizare permanentă, spre deosebire de suspendarea temporară a taxelor și cotelor de import, va oferi mai multă predictibilitate pe piața din Republica Moldova care, astfel, va putea atrage mai mulți investitori importanți”, mai afirmă Mureșan.

#export #Moldova #Mureșan #taxe #UE

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.