Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro, din care 385 de milioane de euro sunt granturi, iar restul sumei reprezintă credite acordate în condiții extrem de avantajoase. Declarația aparține europarlamentarului român Siegfried Mureșan și a fost făcută în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, ediția de marți, 25 februarie.

Potrivit oficialului, împrumuturile vor putea fi rambursate abia după anul 2034, oferind astfel Chișinăului un respiro financiar pentru implementarea proiectelor esențiale.

„Din totalul de 1,9 miliarde de euro, peste 385 de milioane sunt fonduri nerambursabile, bani care nu trebuie întorși niciodată Comisiei Europene, sunt pentru Republica Moldova. Restul, sunt într-adevăr credite, dar sunt oferite în condiții foarte avantajoase. Trebuie rambursate doar după 2034”, a precizat Siegfried Mureșan.

De asemenea, Mureșan a precizat că prima tranșă din acest sprijin va fi debursată la sfârșitul lunii aprilie, ceea ce va permite autorităților moldovene să demareze proiectele de infrastructură planificate.

„Prima plată va fi făcută înainte de finalul lunii aprilie. Va fi o pre-finanțare de 315 milioane de euro, astfel încât proiectele din planul Guvernului, construcții de spitale, renovări de școli, să înceapă”, a mai spus oficialul de la Bruxelles.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Siegfried Mureșan a precizat că sprijinul substanțial de 1,9 miliarde de euro vine în contextul angajamentului UE de a susține parcursul european al Republicii Moldova și de a contribui la modernizarea infrastructurii și economiei țării.

#ajutor #Moldova #Mureșan #RLIVE TV #UE

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.