Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro, din care 385 de milioane de euro sunt granturi, iar restul sumei reprezintă credite acordate în condiții extrem de avantajoase. Declarația aparține europarlamentarului român Siegfried Mureșan și a fost făcută în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, ediția de marți, 25 februarie.

Potrivit oficialului, împrumuturile vor putea fi rambursate abia după anul 2034, oferind astfel Chișinăului un respiro financiar pentru implementarea proiectelor esențiale.

„Din totalul de 1,9 miliarde de euro, peste 385 de milioane sunt fonduri nerambursabile, bani care nu trebuie întorși niciodată Comisiei Europene, sunt pentru Republica Moldova. Restul, sunt într-adevăr credite, dar sunt oferite în condiții foarte avantajoase. Trebuie rambursate doar după 2034”, a precizat Siegfried Mureșan.

De asemenea, Mureșan a precizat că prima tranșă din acest sprijin va fi debursată la sfârșitul lunii aprilie, ceea ce va permite autorităților moldovene să demareze proiectele de infrastructură planificate.

„Prima plată va fi făcută înainte de finalul lunii aprilie. Va fi o pre-finanțare de 315 milioane de euro, astfel încât proiectele din planul Guvernului, construcții de spitale, renovări de școli, să înceapă”, a mai spus oficialul de la Bruxelles.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Siegfried Mureșan a precizat că sprijinul substanțial de 1,9 miliarde de euro vine în contextul angajamentului UE de a susține parcursul european al Republicii Moldova și de a contribui la modernizarea infrastructurii și economiei țării.

#ajutor #Moldova #Mureșan #RLIVE TV #UE

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china