Uniunea Europeană este pregătită să ofere Republicii Moldova sprijin suplimentar pentru protejarea cetățenilor și consolidarea securității, inclusiv prin alocarea de fonduri europene, dacă autoritățile de la Chișinău vor solicita acest lucru. Declarația a fost făcută la Strasbourg de eurodeputatul român Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, scrie Ziarul de Gardă.

Precizarea a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, ca răspuns la o întrebare adresată de jurnalista și cofondatoarea Zonei de Securitate.

Mureșan a declarat că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, UE a transmis autorităților de la Chișinău că este pregătită să sprijine Republica Moldova în orice mod pe care aceasta îl consideră necesar pentru protejarea cetățenilor.

„Mereu când Republica Moldova a solicitat sprijin din partea UE pentru reducerea dependenței energetice, pentru a depăși cu bine perioade în care Federația Rusă a încercat să amenințe energetic Republica Moldova, când autoritățile Republicii Moldova au solicitat mai multe fonduri europene pentru a-și întări securitatea și apărarea, mereu UE a răspuns pozitiv”, a declarat eurodeputatul.

Potrivit lui Mureșan, țara noastră are la dispoziție 1,9 miliarde de euro prin Planul de Creștere pentru perioada 2025-2027, însă sprijinul european ar putea fi suplimentat dacă autoritățile de la Chișinău vor solicita acest lucru.

„Pe lângă cele 1,9 miliarde de euro pe care le avem la dispoziția Republicii Moldova din Planul de Creștere pe acești trei ani, 2025, 2026 și 2027, oricând Republica Moldova va solicita mai mult sprijin pentru protejarea cetățenilor Republicii Moldova, UE va fi pregătită să ofere acest sprijin, inclusiv sub forma unor fonduri europene”, a spus Mureșan.

De asemenea, eurodeputatul a menționat că, în ultimii ani, fondurile europene destinate Republicii Moldova au crescut în urma negocierilor anuale privind bugetul UE.

„La fiecare negociere anuală a bugetului UE în ultimii ani, am reușit să creștem fondurile destinate Republicii Moldova”, a declarat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mureșan a mai spus că a depus în acest an un amendament la bugetul UE pentru 2027 prin care solicită majorarea fondurilor destinate Republicii Moldova. Eurodeputatul s-a declarat încrezător că amendamentul va beneficia de susținere în plenul Parlamentului European și că, în negocierile finale cu Comisia Europeană și Consiliul UE, vor putea fi obținute fonduri europene suplimentare pentru Republica Moldova.

#Moldova #Siegfried Mureșan #sprijin #Uniunea Europeana

Ministerul Afacerilor Interne a venit cu o reacție la criticile președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, privind întârzierile în implementarea sistemului de alertă MD-Alert și starea deplorabilă a unor adăposturi de protecție civilă. Într-un răspuns oferit la solicitarea Omniapres, instituția a explicat de ce sistemul de avertizare a populației nu este încă funcțional și a precizat că întreținerea adăposturilor ține de responsabilitatea instituțiilor și entităților care le administrează.

Reacția MAI vine după ce Carp a criticat lipsa de pregătire a Republicii Moldova pentru situații de criză, în condițiile războiului din Ucraina și ale încălcărilor repetate ale spațiului aerian național.

„Noi discutăm practic din 2023, în cadrul comisiei. Am avut și audieri și noi spunem că, în general, Moldova trebuie să fie pregătită. Nu doar acum, chiar dacă sunt situații de criză, trebuie să fie pregătiți și să aibă loc diferite instruiri ale populației, cum să reacționeze în diferite situații de criză”, a declarat parlamentarul la o emisiune de la Radio Moldova.

Totodată, Carp a reproșat direct Ministerului Afacerilor Interne că sistemul MD-Alert nu e funcțional nici până acum.

„Noi, din păcate, avem o problemă. Ministerul Afacerilor Interne, până la etapa actuală, încă nu avem MD-Alert pus în funcțiune. Și asta în condițiile când avem un război la hotar de cinci ani de zile, survolează spațiul aerian practic o dată la două-trei zile în ultimul timp. Deci noi nu avem pus MD-Alert încă în funcțiune”, a afirmat Lilian Carp.

Solicitat de Omniapres să comenteze aceste declarații, MAI a subliniat că implementarea sistemului presupune participarea mai multor instituții, parteneri de dezvoltare și operatori de comunicații electronice.

„Este firesc ca Parlamentul Republicii Moldova, prin reprezentanții săi și comisiile parlamentare de profil, să solicite informații și clarificări privind gestionarea domeniilor de importanță majoră pentru siguranța națională”, se arată în răspunsul ministerului.

Potrivit MAI, proiectul MD-Alert, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale, se află încă în etapa pregătirii procedurilor de achiziție și a documentației tehnice. Instalarea echipamentelor, configurarea programelor informatice, testele și instruirea personalului sunt planificate pentru anul 2027.

„Conform planificării actuale, modulele de bază ale MD-ALERT ar urma să devină funcționale către sfârșitul anului 2027”, precizează ministerul.

Astfel, deși necesitatea unui asemenea sistem este discutată în Parlament cel puțin din 2023, populația ar urma să beneficieze de primele funcționalități abia peste aproximativ un an. După implementare, sistemul va fi transmis în gestiunea Centrului Național de Management al Crizelor.

O altă problemă semnalată de Lilian Carp este starea adăposturilor de protecție civilă. Parlamentarul a recunoscut că unele sunt într-o situație deplorabilă și necesită investiții majore, iar în anumite localități exercițiile de apărare civilă nu au mai fost organizate din perioada sovietică.

„Unele sunt în condiții bune, unele necesită investiții suplimentare. Unele se află într-o situație deplorabilă și trebuie investiții mari”, a declarat Carp.

El a admis că măsurile de pregătire a populației și de îmbunătățire a infrastructurii de protecție civilă trebuiau luate încă de la începutul războiului din Ucraina.

„Deci aceste lucruri trebuiau făcute chiar de la începutul războiului. Nu neg acest lucru. Și am spus că eu am tot întrebări față de unii miniștri: de ce nu s-au implementat?”, a afirmat deputatul.

În răspunsul pentru Omniapres, Ministerul Afacerilor Interne confirmă că multe adăposturi sunt degradate, dar precizează că nu le administrează direct.

„Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a realizat cartografierea adăposturilor și a întocmit un raport de constatare privind starea tehnică a acestora, inclusiv gradul de degradare în care se află multe dintre ele”, comunică MAI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul explică faptul că adăposturile se află, după caz, în administrarea autorităților publice centrale și locale, a instituțiilor publice, a agenților economici sau a unor entități private. Potrivit legislației, administratorii sunt cei care trebuie să asigure întreținerea, dotarea și pregătirea construcțiilor pentru adăpostirea populației.

#critici #Lilian Carp #MAI