Odată cu vremea caldă, tot mai mulți oameni se confruntă cu mușcături de căpușă, iar odată cu ele apar numeroase mituri despre protecție și îndepărtare. Pentru a clarifica aceste aspecte, la solicitarea IPN, medicul epidemiolog al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Parascovia Gori, a precizat că multe metode populare nu doar că nu funcționează, dar pot fi și periculoase.
„Gelurile cu vitamina B1 sau uleiurile esențiale sunt recomandate online, însă nu există dovezi științifice clare despre eficiența lor. Cel mai sigur este să folosiți repelente omologate, testate clinic”, spune specialistul.
În ceea ce privește plantele aromatice – levănțică, rozmarin, pelin sau mentă – adesea plantate în grădini pentru a ține căpușele la distanță, medicul subliniază că nu există dovezi care să le confirme eficiența:
„Sunt idei de origine populară, dar nu avem date care să arate că formează o barieră reală împotriva căpușelor”.
După plimbările în zone verzi, specialiștii recomandă inspectarea atentă a pielii și spălarea hainelor la temperaturi de peste 60°C. Aceasta este suficientă pentru a distruge eventualele ouă sau larve de căpușe, fără a fi nevoie de oțet, detergenți speciali sau alte substanțe.
O greșeală frecventă este aplicarea de uleiuri sau alcool direct pe căpușă.
„Aceste practici pot determina insecta să elimine conținutul gastric, ceea ce sporește riscul de transmitere a agenților patogeni. Căpușa trebuie îndepărtată cu grijă, cu ajutorul unei pensete, fără a fi strivită. Ulterior, zona se spală cu apă și săpun și se dezinfectează cu tinctură de iod”, a explicat reprezentanta ANSP.
Printre bolile transmise de căpușe se numără febra Q, encefalita, tularemia și boala Lyme – cea mai frecventă în Republica Moldova. Potrivit datelor ANSP, în prima jumătate a acestui an, au fost înregistrate 53 de cazuri de boala Lyme la nivel național.
