Elon Musk și-a schimbat prioritățile pentru SpaceX, mutând accentul de la colonizarea planetei Marte la construirea unui „oraș care să se dezvolte singur” pe Lună. Într-un mesaj publicat duminică, 8 februarie, pe platforma X, miliardarul a explicat că Luna reprezintă o opțiune mai rapidă pentru securizarea viitorului civilizației, scrie Antena 3 CNN.

„Putem merge pe Marte doar atunci când planetele se aliniază, la fiecare 26 de luni, iar drumul durează șase luni. Spre Lună putem lansa misiuni la fiecare 10 zile, iar călătoria durează doar două zile”, a scris Musk.

Miliardarul a subliniat că SpaceX nu renunță la planurile de colonizare a lui Marte, iar lucrările ar putea începe în următorii cinci până la șapte ani. În luna mai a anului trecut, el afirma că prima navă Starship fără echipaj ar putea ajunge pe Planeta Roșie chiar din 2026. Această ajustare vine la scurt timp după ce SpaceX a preluat compania de inteligență artificială xAI, unind două dintre cele mai ambițioase afaceri ale lui Musk.

De mai bine de un deceniu, Musk a susținut constant că scopul fundamental al SpaceX este colonizarea planetei Marte, considerată esențială pentru supraviețuirea speciei în caz de catastrofe globale. NASA, însă, și-a concentrat eforturile asupra Lunii, mai ales prin programul Artemis, lansat încă din perioada administrației Obama și relansat sub mandatul lui Donald Trump. Prima misiune cu echipaj, Artemis II, va trimite patru astronauți într-o călătorie în jurul Lunii, fără aselenizare, iar Artemis III va aseleniza echipajul, prima oară după programul Apollo din 1972. Lansarea Artemis II este programată cel mai devreme în luna martie.

SpaceX intenționează să folosească pentru această misiune sistemul Starship, cea mai mare rachetă și navă spațială construită vreodată, însă prototipurile Starship sunt încă în fază de testare și au suferit mai multe explozii. Compania plănuiește lansarea unei noi serii de prototipuri începând cu luna martie.

Planul lunar al SpaceX a generat deja controverse. Sean Duffy, fost administrator interimar NASA, a avertizat că SpaceX nu pare să fie pe drumul cel bun pentru a livra modulul de aselenizare la timp și a menționat că principalul concurent, Blue Origin, ar putea finaliza proiectul mai rapid. Blue Origin, care a suspendat temporar zborurile turistice suborbitale, dezvoltă un modul lunar cu un contract miliardar cu NASA.

Pe plan politic și financiar, Musk s-a implicat activ în SUA, donând aproximativ 290 de milioane de dolari pentru campania lui Donald Trump și primind ulterior un rol la Casa Albă. Relația s-a tensionat, dar s-a reapropiat în toamna trecută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anunțul lui Musk survine într-un moment în care NASA se pregătește pentru prima misiune cu echipaj uman din programul Artemis, Artemis II, un test important înaintea misiunii Artemis III, care va aduce astronauții pe suprafața Lunii.

#cosmos #Elon Musk #lună #prioritati #SpaceX

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.