Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Musk susține că primul pacient uman căruia i s-a implantat cip în creier poate controla mouse-ul cu ajutorul gândului

20 Feb. 2024, 18:10
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
20 Feb. 2024, 18:10 // Sci-tech //  Elena Putregai

Compania americană Neuralink, al cărei fondator este Elon Musk, a implantat cu succes un cip în creierul primului său pacient uman luna trecută.

Operația, la care a participat robotul chirurgical Neuralink, a marcat o etapă importantă pentru companie și pentru eforturile sale de a conecta direct creierul la computere, după ce, în septembrie 2023, a primit permisiunea de a recruta pacienți pentru a testa capacitatea dispozitivului de a ajuta persoanele cu paralizie să își recupereze funcțiile pierdute prin controlul computerelor cu ajutorul gândului.

Primul pacient pare să se fi recuperat complet şi este capabil să controleze un mouse de calculator cu ajutorul gândurilor sale, a declarat luni seară fondatorul acestui start-up american, Elon Musk, informează Agerpres.

„Progresul este bun, iar pacientul pare să se fi recuperat complet, fără efecte negative de care să avem cunoştinţă. Pacientul este capabil să deplaseze un mouse pe tot ecranul doar cu ajutorul gândurilor”, a declarat Elon Musk la un eveniment organizat de Spaces pe reţeaua de socializare X.

Potrivit lui Elon Musk, compania Neuralink încearcă acum să obţină cât mai multe clickuri din partea pacientului.

Studiul foloseşte un robot pentru a plasa chirurgical „un implant de interfaţă creier-computer într-o regiune a creierului care controlează intenţia de mişcare”, a precizat Neuralink, adăugând că obiectivul iniţial este de a permite oamenilor să controleze un cursor sau o tastatură de calculator cu ajutorul gândurilor.

Elon Musk spune că are ambiţii mari pentru Neuralink, afirmând că această companie ar facilita inserţiile chirurgicale rapide ale dispozitivelor sale cu cipuri pentru tratarea unor afecţiuni precum obezitatea, autismul, depresia şi schizofrenia.

 „În viitor, sperăm să restabilim capacități precum vederea, funcția motorie și vorbirea și, în cele din urmă, să extindem modul în care experimentăm lumea”, afirmă oficialii Neuralink pe site-ul oficial.

Compania Neuralink, evaluată anul trecut la aproximativ 5 miliarde de dolari, s-a confruntat în repetate rânduri cu solicitări de evaluare şi control în ceea ce priveşte protocoalele sale de siguranţă. Reuters a raportat luna trecută că firma americană a fost amendată pentru încălcarea normelor Departamentului de Transport al Statelor Unite privind circulaţia materialelor periculoase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!