Poliția de Frontieră anunță că, în ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova, pentru 26 de persoane s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat.

Totodată, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 47 575 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 25 566 traversări persoane.

Responsabilii spun că mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 28 066 iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 19 509.

Cea mai activă” frontieră a fost cu România – 27 160 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 14 054 treceri și alte 6 361 traversări – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:

PTF Leușeni – 10 320 traversări persoane;
PTF Sculeni – 7 117 traversări persoane;
PTF Aeroportul Chișinău – 6 361 traversări persoane;
PTF Otaci – 4 601 traversări persoane;
PTF Giurgiulești-Galați – 3 363 traversări persoane;

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#calatori #cetateni ucraineni #Politia de frontiera

Opt scenarii privind modul în care s-ar putea încheia războiul din Ucraina au fost formulate de analistul Anton Shekhovtsov, cercetător la Central European University din Viena.

Ipotezele merg de la o victorie militară rusă până la un acord negociat sub presiunea Washingtonului sau la evenimente extreme care ar putea schimba radical cursul conflictului, potrivit publicației Daily Express, transmite Mediafax.

Un acord negociat sub presiunea lui Trump, scenariul considerat cel mai probabil

Analiza apare în contextul vizitei neanunțate efectuate marți, 25 august, la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Deplasarea a fost confirmată de mai multe surse americane, însă scopul întâlnirilor și identitatea interlocutorilor săi nu au fost făcute publice.

Dintre cele opt variante, Shekhovtsov consideră cea mai probabilă o intervenție puternică a președintelui american Donald Trump pentru obținerea unei înțelegeri înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026. Washingtonul ar putea amenința Moscova cu livrări masive de armament către Ucraina, iar Kievul cu reducerea sprijinului, pentru a determina înghețarea conflictului. Un asemenea aranjament ar putea include relaxarea unor sancțiuni și blocarea aderării Ucrainei la NATO, dar ar rămâne vulnerabil din cauza lipsei de încredere dintre părți.

De la avantaj militar rusesc la un conflict prelungit

Primul scenariu presupune obținerea de către Rusia a unui avantaj militar decisiv și preluarea controlului deplin asupra celor patru regiuni pe care Moscova susține că le-a anexat. Potrivit analistului, o asemenea evoluție ar necesita însă o nouă mobilizare rusă de 300.000-500.000 de oameni, o apărare aeriană mai puternică și folosirea pe scară largă a roiurilor de drone coordonate prin inteligență artificială.

O a doua variantă ar fi erodarea sprijinului occidental pentru Kiev, pe fondul unei eventuale reduceri drastice a implicării SUA, al unei crize energetice europene și al unor probleme politice interne în Ucraina. În acest caz, Rusia ar putea obține relaxarea sancțiunilor și garanția că Ucraina nu va intra în NATO, în timp ce drumul Kievului către UE ar rămâne deschis.

Un alt scenariu este cel al unui armistițiu de tip coreean: frontul s-ar stabiliza, luptele terestre s-ar diminua fără un tratat de pace, dar confruntarea cu drone ar continua. O altă posibilitate este prelungirea războiului cu încă doi-trei ani, cu efecte demografice și umanitare severe pentru Ucraina și costuri economice tot mai mari pentru Rusia.

Pace prin compromis sau retragerea Rusiei

Scenariul unei păci negociate ar presupune concesii reciproce: Rusia ar restitui regiunile Herson și Zaporojie, iar în schimb ar primi recunoașterea controlului asupra Crimeei și asupra unei părți din Donbas. Ucraina ar obține garanții de securitate, în timp ce perspectiva aderării la UE și NATO ar fi împinsă mult în viitor.

Varianta considerată cea mai puțin probabilă este o încheiere a războiului în condițiile Kievului și ale Europei, cu retragerea Rusiei la granițele din 1991, plata unor despăgubiri și aderarea Ucrainei la NATO. Analistul apreciază că un asemenea rezultat ar necesita un colaps economic sever al Rusiei, o înfrângere militară catastrofală sau o schimbare de regim la Moscova.

Ultimul scenariu este unul imprevizibil: folosirea unei arme nucleare tactice, un atac asupra unei centrale nucleare precum Zaporojie, o confruntare directă NATO-Rusia, schimbări de regim la Moscova sau Kiev ori o evoluție tehnologică majoră în războiul dronelor și al atacurilor cibernetice.