NASA a ales compania lui Elon Musk, SpaceX, pentru realizarea modulului lunar cu ajutorul căruia agenţia spaţială americană intenţionează să repună un om pe Lună în acest deceniu, începând cu anul 2024, în cadrul programului Artemis.

Modulul lunar urmează a transporta inclusiv prima femeie astronaut care va aseleniza, în cadrul programului NASA. De asemenea, un alt scop al programului lunar îl reprezintă aselenizarea primului astronaut de culoare.

Vehiculul spaţial va avea la bază actuala rachetă Starship, testată în prezent de compania SpaceX.

Contractul NASA, în valoare de 2,89 miliarde de dolari a fost câştigat de compania lui Elon Musk care a concurat împotriva unui consorţiu din mai mult companii din care a făcut parte şi Jeff Bezos, care deţine şi el o companie aerospaţială. În cadrul licitaţiei, SpaceX a venit cu oferta cu preţul cel mai mic, scrie BBC.

Modulul lunar care va fi dezvoltat de SpaceX va fi folosit pentru transportarea astronauţilor de pe modulul de comandă care va orbita în jurul Lunii până pe suprafaţa satelitului natural al Pământului.

Noul modul lunar este mult mai spaţios decât cel folosit în cadrul misiunilor Apollo din perioada 1969-1972 în cadrul cărora NASA a reuşit să pună 12 oameni pe Lună.

Vehiculul SpaceX va fi denumit Human Landing System (HLS).

NASA are în vedere reluarea misiunilor cu echipaj uman pe Lună în cadrul programului Artemis, care va include şi înființarea unei baze permanente pe Lună după 2030 – un loc în care astronauții să poată sta perioade îndelungate și din care să organizeze expediții la polul sudic al satelitului Pământului.

De altfel, NASA are în vedere ca aselenizarea să aibă loc exact în zona polului sudic al Lunii – o regiune care abundă în rezerve de apă sub formă de gheaţă, care ar putea fi ulterior folosite pentru a fi convertite în combustibil sau aer respirabil pentru viitorii locatari ai bazei lunare.

#cosmonaut #lună #NASA

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.