Natalia Gavrilița speră ca toți deputații să voteze mâine unanim pentru prelungirea stării de urgență în Republica Moldova. Despre aceasta a scris premierul în această seară pe pagina sa oficială de Facebook.

„În contextul plecării Parlamentului în vacanță și menținerii riscurilor pentru țara noastră, se impune decizia de a asigura la Chișinău o putere mandatată cu toate instrumentele pentru gestionarea unor crize. Doar un om care dorește ca țara noastră să fie vulnerabilă ar vota contra. De aceea așteptarea mea e că mâine în Parlament vom avea suport unanim”, a scris Gavrilița.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, Cabinetul de miniștri a luat decizia de a prelungi starea de urgență cu încă două luni în Republica Moldova.

În data de 23 iunie Parlamentul a prelungit starea de urgență în Republica Moldova cu încă 45 de zile. Solicitarea Guvernului a fost susținută de deputații majorității parlamentare, în cadrul ședinței plenare a Legislativului, opoziția fiind împotriva acestei măsuri.

Amintim că, la data de 24 februarie curent, la propunerea Guvernului Parlamentul a declarat starea de urgență pe întreg teritoriul țării, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale provocat de războiul din Ucraina. Ulterior, tot la propunerea Guvernului, la 21 aprilie Parlamentul a dispus prelungirea stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile, care a expirat 23 iunie.

VIDEO Guvernul a aprobat prelungirea stării de urgență. Parlamentul va lua decizia finală

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.