Prim-ministra Natalia Gavrilița a discutat astăzi, la telefon, cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. Cei doi oficiali au discutat despre prioritățile noului Guvern de la Chișinău, despre agenda de asociere, dar, mai ales, despre asistența UE pentru țara noastră.

Natalia Gavrilița i-a mulțumit înaltului oficial european pentru sprijinul și asistența acordate de către instituțiile UE și statele membre ale UE Republicii Moldova.

„Integrarea europeană se numără printre prioritățile strategice ale noului guvern. Vom întreprinde toate eforturile pentru a dinamiza cooperarea noastră cu UE, dar și pentru a avansa în implementarea Acordului de asociere. Planificăm să ne concentrăm pe o serie de reforme esențiale pentru cetățeni, dar și pentru relațiile noastre cu UE – reforma justiției și combaterea corupției”, a menționat Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a accentuat că, printre pașii imediați ai noii guvernări se numără adoptarea legilor și hotărârilor necesare pentru accesarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare în valoare de 50 de milioane de Euro, printre care se numără modificările pentru îmbunătățirea modului de verificare a averilor și intereselor și adoptarea noului Cod Vamal.

Cei doi oficiali au mai discutat despre finalizarea noii agende de asociere, care va stabili priorități și obiective pentru următorii șapte ani și care urmează să fie adoptată în cadrul următorului Consiliu de Asociere RM-UE. Înaltul oficial european a invitat Prim-ministrul Gavrilița să efectueze o vizită la Bruxelles la sfârșitul lunii septembrie.

#Josep Borrell #Natalia Gavrilita

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.