Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Natalia Morari promite program ipotecar de stat cu 1% dobândă anuală, dacă devine președinte

02 Oct. 2024, 10:59
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
02 Oct. 2024, 10:59 // Alegeri //  Realitatea.md

Program ipotecar de stat, cu o dobândă anuală de doar 1%. Aceasta va fi una dintre primele inițiative legislative pe care le va propune candidata la funcția de președinte, Natalia Morari, odată aleasă în funcție, transmite IPN.

Serviciul de informare și comunicare cu mass-media al candidatei comunică că programul oferă soluții accesibile pentru tineri și diaspora, contribuind la reducerea exodului și la încurajarea revenirii celor plecați.

De asemenea, programul prevede reglarea prețurilor pe piața imobiliară și un sistem de creditare avantajos. Mai exact, inspirat dintr-un model de succes din anii ’90, Banca Națională va oferi băncilor comerciale resurse cu dobândă redusă (0,5% anual), pentru a facilita accesul la ipotecă.

Natalia Morari mai propune să fie creată Agenția Națională de Ipotecă, care va fi responsabilă de oferirea creditelor ipotecare direct cetățenilor, preluând riscurile de la băncile comerciale și asigurând stabilitatea pieței imobiliare, transmite sursa citată. Agenția Națională de Ipotecă va deveni creditorul de ultimă instanță pentru participanții pe piața imobiliară.

În cadrul programului ipotecar inițiat de Natalia Morari, dobânda la împrumuturile ipotecare pentru locuințe unice va fi fixă – 1% anual în lei.

„Nu vor fi percepute comisioane suplimentare și nu vor exista restricții de vârstă. Adică nu ne vom limita la vârsta de până la 45 de ani. Va fi suficient un document care să confirme existența unui loc de muncă permanent, a unei afaceri proprii sau a pensiei”, propune candidatul la președinție.

Candidata la funcția de președinte comunică că pentru cetățenii care nu locuiesc pe teritoriul țării mai mult de 180 de zile, astfel de documente nu vor fi necesare. Dar, vor trebui să-și asume responsabilitatea că, în termen de un an de la achiziția imobilului, vor fi prezenți în țară mai mult de 180 de zile și fie vor fi angajați, fie vor deschide propria afacere. Avansul inițial nu va depăși 10% din valoarea locuinței. Participanții la acest program vor putea vinde locuința ipotecară fără permisiunea creditorului, doar cu notificarea acestuia.

Va fi creat și un registru al companiilor de construcții de încredere, de la care cetățenii pot achiziționa apartamente în etapa de construcție sub garanția agenției. În plus, agenția va putea acorda împrumuturi ipotecare pentru achiziția apartamentelor viitoare de la companiile din registrul de încredere.

Prin acest program, Natalia Morari își propune să faciliteze accesul la locuințe pentru tinerii din țară și să ofere diasporei o șansă de a se întoarce și a trăi în condiții similare celor de peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 24 septembrie, CEC a încheiat procesul de înregistrare a candidaților la prezidențiale. Așadar, în cursa electorală au intrat 11 concurenți, printre care și Natalia Morari, care urmează să lupte pentru funcția de șef al statului.

Este vorba despre Alexandr Stoianolgo (susținut de PSRM), Maia Sandu (desemnată de PAS), Renato Usatîi (desemnat de Partidul Nostru), Vasile Tarlev (desemnat de Partidul „Viitorul Moldovei”), Irina Vlah (desemnată de un grup de cetățeni), Ion Chicu (desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei), Andrei Năstase (desemnat de un grup de cetățeni), Octavian Țîcu (desemnat de blocul „Împreună”), Victoria Furtună (desemnată de un grup de cetățeni), Tudor Ulianovschi (desemnat de un grup de cetățeni) și Natalia Morari (desemnată de un grup de cetățeni).

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!