Deși armata rusă continuă să înregistreze pierderi masive în Ucraina, Moscova rămâne pe o traiectorie de consolidare militară care, în următorii ani, ar putea transforma Federația Rusă într-un pericol direct pentru întreaga Europă. Concluzia apare în cel mai recent raport publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) și este confirmată de șeful spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov, transmite Antena 3 CNN.

Într-un interviu acordat presei ucrainene, Budanov a declarat că Rusia are în desfășurare un program de înarmare etapizat până în 2037, iar anul 2030 reprezintă „punctul de cotitură” în care Kremlinul va putea trece la acțiuni ofensive împotriva Europei.

„Aceasta e realitatea”, a subliniat Budanov.

Deși nu a precizat ținta exactă, analiștii militari atrag atenția de mai multă vreme asupra riscului ca armata rusă să încerce o incursiune prin coridorul Suwalki, cu scopul de a ocupa statele baltice.

Potrivit serviciilor de informații ucrainene, programul de înarmare al Rusiei este evaluat la 1,2 trilioane de dolari, cel mai mare buget militar al Moscovei de la prăbușirea URSS.

În prezent, spune Budanov, Ucraina este singurul motiv pentru care Rusia nu reprezintă o amenințare existențială pentru restul Europei.

Statistica de pe front confirmă amploarea provocării: Statul Major ucrainean a raportat marți că Rusia a atins capacitatea de a lansa peste 5.500 de drone kamikaze pe zi. În cel mai devastator atac asupra Kievului de la începutul războiului, forțele ruse au lansat peste 800 de drone într-o singură noapte, comparativ cu 400-500 în lunile anterioare.

Raportul IISS avertizează că, deși forțele armate ale țărilor NATO își reconstruiesc treptat capacitățile, acestea se confruntă cu provocări majore privind disponibilitatea trupelor, dezvoltarea de noi tehnologii militare și refacerea stocurilor, aspecte neglijate în ultimele decenii după încheierea Războiului Rece.

Articolul integral poate fi citit AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kirilo Budanov #NATO #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.