NATO este „cea mai bună garanţie împotriva războiului”, a asigurat marţi, 3 decembrie curent, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la sosirea sa la Bruxelles. Diplomatul american va participa la o reuniune a miniştrilor de externe din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, ale cărei lucrări s-au deschis marţi şi vor continua pe durata zilei de miercuri, pentru a discuta, printre altele, cu privire la sprijinul pentru Ucraina, relatează EFE, preluat de Agerpres. „Se duce o campanie hibridă susţinută, continuă şi zilnică împotriva aliaţilor NATO”, a declarat un înalt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, relatează digi24.ro.

„NATO este cea mai bună garanţie împotriva războiului, cel mai bun mod de a preveni conflictele, de a asigura securitatea colectivă”, a afirmat Blinken într-o declaraţie de presă, în care a reamintit că, prin aderarea la NATO, „fiecare aliat îşi ia angajamentul că un atac asupra unuia (dintre aliaţi) este un atac împotriva tuturor”.

Prin urmare, Alianţa Nord-Atlantică reprezintă „cea mai bună modalitate de a descuraja o agresiune”, a subliniat şeful Departamentului de Stat al SUA.

El a spus că statele membre ale NATO împărtășesc „îngrijorarea cu privire la agresiunea în desfăşurare împotriva Ucrainei”, ceea ce „nu face decât să ne întărească hotărârea de a ne asigura că Ucraina are ceea ce îi trebuie pentru a face faţă situaţiei cu care se confruntă pe câmpul de luptă”.

În egală măsură, „trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ceea ce îi trebuie pentru a face faţă atacurilor asupra infrastructurii sale energetice”, întrucât „încă o dată, (preşedintele rus Vladimir) Putin încearcă să folosească iarna ca armă”, încercând să îngheţe oamenii în casele lor sau să-i lase fără electricitate, a spus Blinken.

Sprijinul pentru Ucraina va face obiectul unei discuţii, marţi, în cadrul unui dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, o reuniune la care va participa şi noul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi securitate, Kaja Kallas, despre care aliaţii spun că stă la baza acţiunii coordonate UE-NATO.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat săptămâna trecută că s-ar putea ajunge la un acord de încetare a focului în războiul din Ucraina dacă teritoriul pe care îl controlează în prezent Kievul ar fi „sub umbrela NATO”, iar ulterior ar putea negocia cu Federația Rusă – pe cale diplomatică – returnarea restului teritoriului ocupat.

Din punctul de vedere al surselor diplomatice aliate, această opţiune nu ar fi lipsită de sens.

NATO coordonează în prezent livrarea de echipamente militare şi misiuni internaţionale de instruire a soldaţilor ucraineni de la o bază americană din Germania.

Aliaţii intenţionează să îşi menţină sprijinul faţă de Kiev, însă învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA în ianuarie adaugă incertitudine acestui sprijin, având în vedere declaraţiile sale din timpul campaniei electorale, potrivit cărora el va rezolva războiul în „24 de ore”, dar fără să spună vreodată cum.

Ucraina a declarat că nu se va mulţumi cu nimic mai puţin decât aderarea la NATO pentru a-şi garanta securitatea în viitor, chiar dacă se aşteaptă ca Alianţa să nu ia în considerare solicitarea sa de a primi o invitaţie imediată de aderare în cadrul reuniunii miniştrilor de externe din această săptămână, notează Reuters.

Într-o scrisoare adresată omologilor săi din NATO înaintea reuniunii, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că o invitaţie ar elimina unul dintre principalele argumente ale Rusiei pentru a-şi purta războiul – împiedicarea Ucrainei să adere la alianţă.

Deşi NATO a declarat că Ucraina i se va alătura într-o zi şi că drumul său către aderare este „ireversibil”, Alianţa nu a stabilit o dată exactă şi nu a lansat o invitaţie. Diplomaţi europeni au declarat că, în prezent, nu există un consens între cei 32 de membri ai Alianţei în acest sens.

Unii analişti şi diplomaţi au sugerat că Ucraina ar putea primi garanţii de securitate de la ţări occidentale luate individual, mai degrabă decât de la NATO ca bloc întreg.

Keith Kellogg, un general în rezervă numit recent de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, în funcţia de trimis special al acestuia pentru Ucraina şi Rusia, a fost coautorul unui document la începutul acestui an în care se solicita amânarea aderării Ucrainei la NATO „pentru o perioadă extinsă” în schimbul unui „acord de pace cu garanţii de securitate”.

Dar Ucraina a insistat că nu va accepta nimic mai puţin decât aderarea la NATO, subliniind experienţa sa cu Memorandumul de la Budapesta, semnat cu 30 de ani în urmă, în virtutea căruia a renunţat la armele nucleare în schimbul unor garanţii de securitate din partea marilor puteri, care s-au dovedit lipsite de valoare.

NATO îşi va intensifica eforturile pentru a contracara actele de sabotaj din partea Rusiei şi Chinei

Alianţa Nord-Atlantică îşi va intensifica schimbul de informaţii şi îşi va îmbunătăţi protecţia infrastructurilor critice în faţa actelor „ostile” de sabotaj din partea Rusiei şi Chinei asupra statelor aliate, a declarat marţi, 3 decembrie curent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, citat de Reuters, conform Agerpres.

„În ultimii ani, Rusia şi China au încercat să destabilizeze naţiunile noastre prin acte de sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare şi şantaj energetic pentru a ne intimida”, a declarat Rutte presei. „Ţările membre NATO vor continua să fie unite pentru a face faţă acestor ameninţări printr-o serie de măsuri, printre care un schimb mai intens de informaţii şi o protecţie mai bună a infrastructurilor critice”, a afirmat el.

Se aşteaptă ca reuniunea miniştrilor de externe din cadrul NATO săptămâna aceasta la Bruxelles să elaboreze noi strategii de combatere a ameninţărilor hibride, un termen care acoperă propaganda, interferenţa politică, înşelătoria, sabotarea infrastructurilor-cheie şi alte tactici care depăşesc domeniul militar convenţional.

„Se duce o campanie hibridă susţinută, continuă şi zilnică împotriva aliaţilor NATO”, a declarat marţi presei un înalt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Acest responsabil, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului, a subliniat „un apetit în creştere al Rusiei pentru risc atunci când vine vorba de sabotaj în scopul provocării de daune fizice şi de ameninţări pentru viaţa oamenilor în interiorul ţărilor noastre”.

Responsabili occidentali din domeniul securităţii au declarat că incendiile de la depozitele de curierat din Marea Britanie, Germania şi Polonia din iulie au făcut parte dintr-o tentativă a Rusiei de a testa posibilitatea organizării unui complot în scopul declanşării unor explozii pe zborurile de marfă către SUA.

Ţările europene continuă să investigheze dacă secţionarea a două cabluri de telecomunicaţii cu fibră optică în Marea Baltică în noiembrie, unul care leagă Finlanda de Germania şi celălalt care leagă Suedia de Lituania, a fost un act de sabotaj.

Rusia a respins numeroasele acuzaţii de implicare în acte hibride, notează Reuters.

„Este de-a dreptul absurd să continui să dai vina pe Rusia pentru orice, fără niciun motiv”, a declarat luna trecută purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre secţionarea cablurilor din Marea Baltică.

De asemenea, China a respins ca nefondate acuzaţiile Germaniei potrivit cărora Beijingul s-ar afla în spatele unui atac cibernetic asupra unei agenţii guvernamentale germane în 2021.

Potrivit unor responsabili occidentali, Alianţa Nord Atlantică se confruntă cu o adevărată provocare atunci când vine vorba de a se pune de acord cu privire la modul de a răspunde atacurilor suspecte, dat fiind faptul că unele dintre ţările membre se tem de escaladarea tensiunilor cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #razboi hibrid #UE

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.