Liderii NATO analizează modalităţi de a garanta că Ucraina nu va fi atacată din nou de Rusia după oprirea actualei invazii, dar se vor asigura că Alianţa Nord-Atlantică nu va fi atrasă într-un conflict mai amplu, a declarat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Preşedintele Zelenski solicită „garanţii de securitate” din partea NATO, pentru evitarea unei noi invazii militare a Rusiei după încheierea actualului conflict.

„Există consultări în curs” înaintea summitului NATO programat la Vilnius, în Lituania, în iulie. Nu ştim cum se va încheia acest război, dar ştim că atunci când se va încheia va fi extrem de important să putem evita repetarea istoriei”, a afirmat Stoltenberg, denunţând anexarea Crimeei, invazia militară rusă în Ucraina şi intervenţia militară rusă în Georgia, în 2008. Aceste lucruri trebuie să se oprească. Singura modalitate prin care pot fi oprite este, parţial, ca Ucraina să aibă forţa militară de a împiedica astfel de acţiuni şi a se apăra de noi agresiuni ale Rusiei, dar şi de a identifica un anumit cadru prin care să îl împiedicăm pe preşedintele (Vladimir) Putin să continue să perturbe securitatea europeană”, a subliniat Stoltenberg.

Însă Stoltenberg a subliniat că trebuie evitate acţiunile care ar putea atrage NATO într-un conflict mai amplu.

„Dacă aliaţii din cadrul NATO, în principal statele mari, încep să ofere Ucrainei garanţii de securitate bilaterale, ne apropiem mult de Articolul 5. Deci, nu este uşor să găsim o soluţie la aceste probleme”, a insistat Stoltenberg.

Anterior, Stoltenberg a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică nu poate stabili un calendar pentru admiterea Ucrainei până când forţele militare ucrainene nu vor obţine o victorie categorică împotriva Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un discurs rostit prin videoconferinţă la Summitul pentru Democraţie de la Copenhaga, Stoltenberg a anticipat, potrivit postului de televiziune Sky News, că statele NATO vor agrea, la summitul din iulie, că Ucraina va putea deveni membră NATO în viitor.

„Ucraina are dreptul de a-şi alege propriul drum. Nu trebuie să decidă Moscova ce poate face Ucraina, ci decizia trebuie să aparţină Ucrainei. Dar cred şi că aliaţii vor afirma că, desigur, cea mai urgentă sarcină de acum este ca Ucraina să fie victorioasă, pentru ca preşedintele Vladimir Putin să nu câştige acest război. Pentru că, doar dacă Ucraina va fi victorioasă ca naţiune independentă în Europa, se va putea discuta momentul şi modul în care Ucraina poate deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice”, a subliniat Stoltenberg.

#Jens Stoltenberg #NATO #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.