La viitorul summit NATO, membrii trebuie să discute o cale de aderare a Ucrainei dacă alianța condusă de SUA dorește să își mențină credibilitatea, spun experții, citați de CNN.

„Nimeni nu se așteaptă ca Ucraina să fie invitată să adere la NATO la Vilnius”, spune Christopher Skaluba, director al Inițiativei de Securitate Transatlantică la Atlantic Council, un think tank independent.

Dar succesul summitului va depinde de faptul dacă aliații vor găsi o modalitate de a face progrese în ceea ce privește transmiterea către Ucraina a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și a unui calendar de aderare, a adăugat el.

„Trebuie să fie ceva măsurabil. Un fel de criterii, un calendar, lucruri pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească. Unitatea alianței este importantă. Casa Albă s-a ascuns în spatele acesteia pentru a face presiuni pentru cel mai puțin ambițios rezultat, chiar dacă bănuiesc că există probabil o majoritate solidă de aliați care doresc acum ceva mai ambițios decât atât”, a spus el.

Deși Herbst a spus că speră că NATO va publica o declarație comună care să abordeze eventuala succesiune a Ucrainei, el nu pariază pe acest lucru. Skaluba spune că se teme că o lipsă de consens pe această temă „va începe să semnaleze îngrijorarea” cu privire la faptul că acea solidaritate pe care am văzut-o în spatele Ucrainei în ultimul an și jumătate este, de fapt, mai puțin solidă.

Zelenski spune că va participa la summitul NATO doar dacă liderii vor da dovadă de „curaj”

Ucraina face presiuni pentru a primi o invitație de a începe procesul de aderare la NATO la summitul alianței militare occidentale de luna viitoare. Un consilier prezidențial a declarat acum că Vladimir Zelenski nu va participa dacă liderii nu vor da dovadă de „curaj” și nu vor da un semnal clar că procesul poate începe.

Kievul a recunoscut că nu poate adera la NATO în timp ce războiul continuă, dar dorește să înceapă procesul.

„Această cerere se află acum pe mesele liderilor aliaților din NATO. Summitul de la Vilnius ar fi un început foarte bun pentru a răspunde la această cerere. Și prin răspuns, ne referim la invitația de aderare, care este doar prima etap”, a declarat consilierul diplomatic principal Ihot Zhovka.

Aliații Ucrainei rămân împărțiți în ceea ce privește rapiditatea cu care ar trebui să adere la NATO, unii fiind precauți față de orice mișcare care ar putea duce alianța mai aproape de războiul cu Rusia.

Dar Kievul spune că lupta sa împotriva invaziei Rusiei demonstrează că este demnă de admiterea în NATO. Zelensk a declarat că nu are „niciun rost” să meargă la summit dacă nu i se dă un „semnal” la reuniune – iar absența sa ar umbri orice demonstrație de unitate occidentală la summit.

„Dacă nu există niciun rezultat la summitul de la Vilnius, el nu are nici un motiv și nici timp să meargă”, a declarat Zhovkva.

#adminsitrația Zelenski #NATO #Summit

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.