NATO ar trebui să aibă un plan de aderare a Ucrainei pentru a-și menține credibilitatea, afirmă experții

La viitorul summit NATO, membrii trebuie să discute o cale de aderare a Ucrainei dacă alianța condusă de SUA dorește să își mențină credibilitatea, spun experții, citați de CNN.

„Nimeni nu se așteaptă ca Ucraina să fie invitată să adere la NATO la Vilnius”, spune Christopher Skaluba, director al Inițiativei de Securitate Transatlantică la Atlantic Council, un think tank independent.

Dar succesul summitului va depinde de faptul dacă aliații vor găsi o modalitate de a face progrese în ceea ce privește transmiterea către Ucraina a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și a unui calendar de aderare, a adăugat el.

„Trebuie să fie ceva măsurabil. Un fel de criterii, un calendar, lucruri pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească. Unitatea alianței este importantă. Casa Albă s-a ascuns în spatele acesteia pentru a face presiuni pentru cel mai puțin ambițios rezultat, chiar dacă bănuiesc că există probabil o majoritate solidă de aliați care doresc acum ceva mai ambițios decât atât”, a spus el.

Deși Herbst a spus că speră că NATO va publica o declarație comună care să abordeze eventuala succesiune a Ucrainei, el nu pariază pe acest lucru. Skaluba spune că se teme că o lipsă de consens pe această temă „va începe să semnaleze îngrijorarea” cu privire la faptul că acea solidaritate pe care am văzut-o în spatele Ucrainei în ultimul an și jumătate este, de fapt, mai puțin solidă.

Zelenski spune că va participa la summitul NATO doar dacă liderii vor da dovadă de „curaj”

Ucraina face presiuni pentru a primi o invitație de a începe procesul de aderare la NATO la summitul alianței militare occidentale de luna viitoare. Un consilier prezidențial a declarat acum că Vladimir Zelenski nu va participa dacă liderii nu vor da dovadă de „curaj” și nu vor da un semnal clar că procesul poate începe.

Kievul a recunoscut că nu poate adera la NATO în timp ce războiul continuă, dar dorește să înceapă procesul.

„Această cerere se află acum pe mesele liderilor aliaților din NATO. Summitul de la Vilnius ar fi un început foarte bun pentru a răspunde la această cerere. Și prin răspuns, ne referim la invitația de aderare, care este doar prima etap”, a declarat consilierul diplomatic principal Ihot Zhovka.

Aliații Ucrainei rămân împărțiți în ceea ce privește rapiditatea cu care ar trebui să adere la NATO, unii fiind precauți față de orice mișcare care ar putea duce alianța mai aproape de războiul cu Rusia.

Dar Kievul spune că lupta sa împotriva invaziei Rusiei demonstrează că este demnă de admiterea în NATO. Zelensk a declarat că nu are „niciun rost” să meargă la summit dacă nu i se dă un „semnal” la reuniune – iar absența sa ar umbri orice demonstrație de unitate occidentală la summit.

„Dacă nu există niciun rezultat la summitul de la Vilnius, el nu are nici un motiv și nici timp să meargă”, a declarat Zhovkva.

#adminsitrația Zelenski #Summit #NATO

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.