România a instalat un sistem avansat de apărare împotriva dronelor, oferit de Statele Unite, ca parte a eforturilor NATO de protejare a flancului estic. Sistemul, numit Merops, a fost deja implementat în Polonia și este evaluat pentru utilizare în Danemarca. Prezența unui astfel de sistem sporește securitatea perimetrului româno-moldovean, reducând riscul ca dronele rătăcite din zona de război sau operațiunile de recunoaștere să pătrundă în spațiul nostru aerian.

Sistemul american Merops, suficient de compact pentru a fi transportat în bena unei camionete de dimensiuni medii, poate detecta și intercepta drone folosind inteligență artificială, chiar și atunci când comunicațiile prin satelit sau semnalele electronice sunt bruiate.

Potrivit oficialilor militari ai NATO, va fi utilizat nu doar în Polonia și în România, ci și în Danemarca, ca parte a unui efort mai amplu de întărire a apărării flancului estic al Alianței. Obiectivul este ca granița cu Rusia, de la Norvegia până la Turcia, să devină atât de bine protejată încât Moscova să fie descurajată să o încalce vreodată, au precizat aceștia.

Nevoia unui astfel de sistem a devenit urgentă după ce, la începutul lunii septembrie 2025, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Avioane de luptă, care costă milioane de dolari, au fost ridicate de la sol pentru a intercepta drone evaluate la doar câteva zeci de mii de dolari. România a raportat o incursiune similară. De asemenea, drone suspecte au determinat închiderea temporară a aeroporturilor din Copenhaga, München, Berlin și Bruxelles. Au fost observate zboruri neidentificate și în apropierea unor baze militare din Belgia și Danemarca.

Chiar dacă originea acestor drone nu a putut fi mereu confirmată, necesitatea de a consolida apărarea este evidentă: un conflict de durată bazat pe drone – sau un război total, precum cel din Ucraina, la graniță cu Republica Moldova – ar consuma rapid bugetele occidentale și stocurile de rachete.

Cum funcționează Merops?

„Acest sistem oferă o detecție extrem de precisă. Poate localiza dronele și le poate neutraliza la un cost mult mai redus. E mult mai ieftin decât să trimiți un F-35 în aer pentru a doborî o dronă cu o rachetă”, a explicat colonelul Mark McLellan, adjunctul șefului operațiunilor la Comandamentul Terestru Aliat al NATO.

Dronele zboară la altitudini joase și cu viteză redusă, fiind greu de identificat de radarele calibrate pentru rachete. Ele pot fi confundate cu păsări sau avioane. Merops, spun oficialii NATO, acoperă aceste „puncte oarbe”. „Practic, Merops folosește drone împotriva dronelor”, a adăugat McLellan. Sistemul poate lovi direct ținta sau poate furniza coordonate forțelor de la sol ori din aer, pentru a o neutraliza.

Generalul de brigadă Thomas Lowin, adjunctul șefului operațiunilor la același comandament, a precizat că Merops oferă comandanților „timpul necesar pentru a evalua amenințarea și a decide dacă e cazul să tragă sau nu”. Sistemul poate proteja atât infrastructura critică, cum ar fi aeroporturile, cât și trupele aflate în zone de luptă.

Primele unități Merops sunt deja instalate de-a lungul frontierelor Poloniei și României, iar Danemarca a decis la rândul său să achiziționeze tehnologia. Este doar prima etapă dintr-un plan ce va dura între 2-5 ani, or companiile dezvoltă în prezent sisteme „drone contra drone” și rachete anti-drone, adică o nouă generație de apărare.

Faptul că România devine un nod al apărării antiaeriene a Alianței oferă Chișinăului o zonă tampon mai sigură, protejată de tehnologie occidentală și capabilă să intervină rapid în caz de amenințări. Într-un context în care dronele au devenit armele preferate ale războaielor moderne, implementarea Merops ar putea însemna nu doar o protecție sporită pentru NATO, ci și o garanție suplimentară de stabilitate pentru una dintre cele mai expuse țări non-membre ale Alianței.

Amintim că, la NATO-Industry Forum 2025, s-a vorbit exhaustiv despre consolidarea flancului estic, președintele român Nicușor Dan promițând un rol și mai puternic. La rândul său, secretarul general NATO, Mark Rutte, aflat la București pentru acest eveniment, a mulțumit, în cadrul interviurilor acordate jurnaliștilor de peste Prut, pentru modul în care România sprijină Republica Moldova.

#drone #Romania

Dobânzile și redevențele plătite de companiile din Republica Moldova către firme din Uniunea Europeană nu vor mai fi supuse, în anumite condiții, impozitului reținut la sursă. În același timp, vor fi schimbate regulile privind dividendele și accizele, pentru a le apropia de cele aplicate în UE. Parlamentul a votat în prima lectură două proiecte de modificare a Codului fiscal.

Scutirea pentru dobânzi și redevențe se va aplica atunci când beneficiarul efectiv al banilor este o societate dintr-un stat membru al UE sau o reprezentanță permanentă a unei astfel de companii. Proiectul stabilește și condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca impozitul să nu fie aplicat.

Vor fi introduse și reguli pentru situațiile în care aceeași companie sau același venit ar putea fi impozitat în două state. Noile prevederi privind relația dintre societățile-mamă și filialele din diferite țări ale UE au scopul de a evita dubla impozitare a dividendelor distribuite între acestea.

O altă noutate ține de societățile străine controlate. Codul fiscal va include reguli prin care anumite profituri transferate de companii către entități pe care le controlează în jurisdicții cu impozite reduse ar putea fi impozitate. Proiectul mai stabilește și mecanisme pentru soluționarea litigiilor fiscale dintre state.

Cel de-al doilea proiect se referă la accize. Regulile vor fi ajustate pentru a corespunde celor europene în domenii precum alcoolul și băuturile alcoolice, tutunul, produsele energetice și electricitatea.

Pentru companii este prevăzut și un mecanism prin care plata accizelor va putea fi amânată pentru produsele care încă se află în proces de prelucrare sau fabricare. Cu alte cuvinte, acciza nu va fi achitată înainte de finalizarea procesului de producție. În schimb, suma care ar putea deveni datorată va trebui garantată.

Mecanismul ar permite agenților economici să nu blocheze bani pentru plata accizelor atât timp cât produsele nu au fost încă finalizate.

Cele două proiecte au fost votate de Parlament în prima lectură și urmează să fie examinate în lectura a doua. Noile prevederi vor intra în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.