România a instalat un sistem avansat de apărare împotriva dronelor, oferit de Statele Unite, ca parte a eforturilor NATO de protejare a flancului estic. Sistemul, numit Merops, a fost deja implementat în Polonia și este evaluat pentru utilizare în Danemarca. Prezența unui astfel de sistem sporește securitatea perimetrului româno-moldovean, reducând riscul ca dronele rătăcite din zona de război sau operațiunile de recunoaștere să pătrundă în spațiul nostru aerian.

Sistemul american Merops, suficient de compact pentru a fi transportat în bena unei camionete de dimensiuni medii, poate detecta și intercepta drone folosind inteligență artificială, chiar și atunci când comunicațiile prin satelit sau semnalele electronice sunt bruiate.

Potrivit oficialilor militari ai NATO, va fi utilizat nu doar în Polonia și în România, ci și în Danemarca, ca parte a unui efort mai amplu de întărire a apărării flancului estic al Alianței. Obiectivul este ca granița cu Rusia, de la Norvegia până la Turcia, să devină atât de bine protejată încât Moscova să fie descurajată să o încalce vreodată, au precizat aceștia.

Nevoia unui astfel de sistem a devenit urgentă după ce, la începutul lunii septembrie 2025, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Avioane de luptă, care costă milioane de dolari, au fost ridicate de la sol pentru a intercepta drone evaluate la doar câteva zeci de mii de dolari. România a raportat o incursiune similară. De asemenea, drone suspecte au determinat închiderea temporară a aeroporturilor din Copenhaga, München, Berlin și Bruxelles. Au fost observate zboruri neidentificate și în apropierea unor baze militare din Belgia și Danemarca.

Chiar dacă originea acestor drone nu a putut fi mereu confirmată, necesitatea de a consolida apărarea este evidentă: un conflict de durată bazat pe drone – sau un război total, precum cel din Ucraina, la graniță cu Republica Moldova – ar consuma rapid bugetele occidentale și stocurile de rachete.

Cum funcționează Merops?

„Acest sistem oferă o detecție extrem de precisă. Poate localiza dronele și le poate neutraliza la un cost mult mai redus. E mult mai ieftin decât să trimiți un F-35 în aer pentru a doborî o dronă cu o rachetă”, a explicat colonelul Mark McLellan, adjunctul șefului operațiunilor la Comandamentul Terestru Aliat al NATO.

Dronele zboară la altitudini joase și cu viteză redusă, fiind greu de identificat de radarele calibrate pentru rachete. Ele pot fi confundate cu păsări sau avioane. Merops, spun oficialii NATO, acoperă aceste „puncte oarbe”. „Practic, Merops folosește drone împotriva dronelor”, a adăugat McLellan. Sistemul poate lovi direct ținta sau poate furniza coordonate forțelor de la sol ori din aer, pentru a o neutraliza.

Generalul de brigadă Thomas Lowin, adjunctul șefului operațiunilor la același comandament, a precizat că Merops oferă comandanților „timpul necesar pentru a evalua amenințarea și a decide dacă e cazul să tragă sau nu”. Sistemul poate proteja atât infrastructura critică, cum ar fi aeroporturile, cât și trupele aflate în zone de luptă.

Primele unități Merops sunt deja instalate de-a lungul frontierelor Poloniei și României, iar Danemarca a decis la rândul său să achiziționeze tehnologia. Este doar prima etapă dintr-un plan ce va dura între 2-5 ani, or companiile dezvoltă în prezent sisteme „drone contra drone” și rachete anti-drone, adică o nouă generație de apărare.

Faptul că România devine un nod al apărării antiaeriene a Alianței oferă Chișinăului o zonă tampon mai sigură, protejată de tehnologie occidentală și capabilă să intervină rapid în caz de amenințări. Într-un context în care dronele au devenit armele preferate ale războaielor moderne, implementarea Merops ar putea însemna nu doar o protecție sporită pentru NATO, ci și o garanție suplimentară de stabilitate pentru una dintre cele mai expuse țări non-membre ale Alianței.

Amintim că, la NATO-Industry Forum 2025, s-a vorbit exhaustiv despre consolidarea flancului estic, președintele român Nicușor Dan promițând un rol și mai puternic. La rândul său, secretarul general NATO, Mark Rutte, aflat la București pentru acest eveniment, a mulțumit, în cadrul interviurilor acordate jurnaliștilor de peste Prut, pentru modul în care România sprijină Republica Moldova.

#drone #Romania

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis o avertizare hidrologică privind scurgerea redusă a apei, valabilă în perioada 3–9 octombrie 2026. Potrivit avertizării emise pe 2 octombrie, la ora 13:45, pe Nistru și Prut, precum și pe majoritatea râurilor mici din țară, se va menține un nivel redus al scurgerii apei.

Pe râul Nistru este instituit Cod Portocaliu, cu o scurgere estimată la doar 20–25% din valorile medii lunare multianuale pentru luna octombrie. Pe sectorul dintre Naslavcea și Camenca, scurgerea poate coborî chiar sub 20%, în funcție de debitele zilnice deversate din lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina.

Situația este dificilă și pe râul Prut. Pe sectorul dintre Criva și Costești este valabil Cod Portocaliu, cu o scurgere de 30% sau mai puțin din media multianuală. Între Costești și Brânza este instituit Cod Galben, cu valori de 30–40%. Avertizările vizează și râurile mici. Pe Răut și Căinar este anunțat Cod Portocaliu, cu aproximativ 25–30% din valorile medii. Pe Bâc și Lunga este Cod Galben, cu circa 40%.

Cele mai severe valori sunt prognozate pentru mai multe râuri mici. Pe Vilia este instituit Cod Roșu, cu o scurgere de aproximativ 15%, iar pe Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic, Ichel și Botna scurgerea ar putea fi de 10% sau mai puțin din valorile medii lunare multianuale.

Autoritățile recomandă agenților economici și populației să utilizeze rațional resursele de apă, în condițiile menținerii deficitului hidrologic.