Exercițiul nuclear NATO la scară largă Steadfast Noon, care implică zeci de avioane și 2.000 de militari, începe, luni, 14 octombrie, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, la Londra.

Exercitiul va avea loc, în principal, în Marea Britanie, peste Marea Nordului și în Belgia și Țările de Jos, relateaza Der Spiegel.

„Este vital să ne testăm apărarea. Adversarii alianței știu că NATO este pregătită şi este capabilă să răspundă oricărei ameninţări”, a declarat Mark Rutte.

Potrivit secretarului general al NATO, exerciţiul „Steadfast Noon” va implica peste 60 de aeronave şi va avea loc în principal în spaţiul aerian al Marii Britanii, Mării Nordului, Belgiei şi Ţărilor de Jos.

Printre aeronavele celor 13 țări care vor participa la exercițiu se numără avioanele de luptă F-35A și bombardierele B-52. РЕКЛАМА Alianţa Nord-Atlantică nu a făcut publice detalii despre exerciţiu şi scenariul care îl implică. Exercițiul va dura aproximativ două săptămâni. Potrivit experţilor militari, manevrele sunt folosite pentru a exersa modul în care pot fi transportate în siguranţă armele nucleare americane pe teritoriul european, din depozite subterane către aeronave şi instalarea lor pe avioane de luptă.

Zborurile de antrenament au loc apoi fără bombe. Acordul NATO de partajare nucleară prevede staţionarea de arme nucleare americane în Europa şi lansarea acestora de pe aeronave ale statelor membre în situaţie de urgenţă. Deşi nu este confirmat oficial, armele nucleare americane ar fi depozitate în nordul Italiei, Turcia, Belgia, Ţările de Jos şi Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste exerciții au loc după ce, la sfârșitul lunii septembrie, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat din nou „țările mici” din jurul Rusiei că ar putea fi atacate nuclear în caz că mențin o politică ostilă Rusiei și de sprijin pentru Ucraina. În iunie, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat că blocul militar trebuie să arate lumii arsenalul nuclear.

#exercitii #Jens Stoltenberg #NATO

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.