NATO: Reacţii după ratificarea aderării Suediei de către parlamentul turc

Parlamentul turc a aprobat cu o majoritate covârşitoare, aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, premierul ungar, Viktor Orban, invitându-l pe omologul său suedez la Budapesta pentru a încerca să înlăture ultimele obstacole în calea intrării ţării nordice în NATO, scrie AFP.

Votul parlamentului turc pune capăt celor 20 de luni de negocieri care au pus la încercare răbdarea aliaţilor occidentali ai Ankarei, dornici să facă front unit împotriva Moscovei în contextul invaziei Ucrainei.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a salutat „încă un pas” către aderarea ţării sale la NATO.

La rândul său, Washingtonul a „salutat” ratificarea de către parlamentul turc a aderării Suediei la NATO, a declarat marţi consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe.

„Era o prioritate importantă pentru preşedintele” american Joe Biden, a reamintit Jake Sullivan într-o declaraţie pe reţeaua socială X (fostă Twitter), adăugând: „Suedia este un partener solid şi competent a cărui apartenenţă la NATO întăreşte atât Statele Unite, cât şi alianţa” transatlantică de apărare.

La fel şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut Ungariei să finalizeze „ratificarea naţională cât mai repede posibil”. Aderarea Suediei „face NATO mai puternică şi ne întăreşte securitatea”, a adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Viitoarea aderare a Suediei, ca şi cea a Finlandei care a avut loc deja, va consolida şi mai mult Alianţa Atlantică„, a făcut cunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit.

Este „o reacţie directă la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei”, a amintit el.

Iar pentru ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, aderarea Suediei la NATO va face ţările nordice „mai sigure”. Ungaria rămâne acum singura refractară. Viktor Orban cere de luni de zile „respect” din partea Suediei, a cărei politică de „denigrare” şi remarci regulate cu privire la deriva autoritară a ţării din Europa Centrală le denunţă.

În lipsa unui semnal din partea lor şi sub presiunea partenerilor săi din NATO, liderul naţionalist a încercat să preia conducerea.

În scrisoarea sa el a menţionat necesitatea „construirii unei încrederi reciproce solide” printr-un „dialog politic mai intens”.

„În cursul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria (..) a acordat Suediei statutul de invitat” în vederea aderării la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström.

În schimb, el a spus că este pregătit pentru „discuţii”, menţionând „numeroasele puncte comune” şi „cooperarea militară” dintre cele două ţări.

#Viktor Orban #NATO #Ungaria

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.