NATO nu vede China drept adversar, dar este îngrijorată de legăturile tot mai strânse ale Beijingului cu Moscova de când a început invazia rusă în Ucraina, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Nu vedem China ca pe un adversar”, a spus Jens Stoltenberg în marja summitului NATO de la Madrid, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

El a amintit că în curând China va deveni cea mai mare economie a lumii şi NATO are nevoie să abordeze cu Beijingul chestiuni precum schimbările climatice.

„Dar suntem dezamăgiţi că China nu a condamnat invazia rusă în Ucraina, că China răspândeşte multe dintre narativele false despre NATO, despre Occident, şi, de asemenea, de faptul că Rusia şi China sunt acum mai apropiate ca niciodată”, a mai afirmat secretarul general al NATO.

Potrivit Reuters, noul concept strategic al NATO, care va fi adoptat la acest summit, va menţiona în premieră China drept o preocupare, dar luni, înaintea începerii summitului, statele membre încă aveau opinii diferite despre termenii în care să fie descrisă această preocupare.

Conform unor surse diplomatice din cadrul Alianţei, SUA şi Marea Britanie au insistat asupra unui limbaj puternic, care să reflecte ceea ce aceste state consideră a fi ambiţiile militare în creştere ale Chinei şi riscul unui atac al acesteia asupra Taiwanului, în timp ce Franţa şi Germania – care deţin investiţii majore în China – au pledat pentru un limbaj mai măsurat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apropiere #Beijing #china #condamnare #invazia rusă #legături #NATO #Rusia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.