NATO şi Ucraina au semnat luni la Bruxelles un acord care prelungeşte şi consolidează cooperarea împotriva atacurilor cibernetice, la trei zile după un masiv atac informatic care a vizat site-urile web ale mai multor ministere ucrainene.

Agenția NATO pentru Comunicații și Informații (Agenția NCI) și Ucraina au semnat, la 17 ianuarie 2022, un memorandum de acord reînnoit în vederea continuării colaborării lor în cadrul unor proiecte legate de tehnologie, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Duminică, Ucraina a afirmat că dispune de “dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic de amploare, care intervine într-un context de puternice tensiuni între Kiev şi Moscova. Atacul cibernetic, efectuat în noaptea de joi spre vineri, a vizat site-urile mai multor ministere ucrainene, care au fost inaccesibile timp de mai multe ore.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase încă de vineri viitoarea semnare a unui acord cu Kievul, care să permită autorităţilor ucrainene acces la platforma de schimb de informaţii cu aliaţii cu privire la soft-uri de tip malware.

Acest acord a fost semnat luni la sediul Alianţei din Bruxelles de către ambasadoarea ucraineană pe lângă NATO, Natalia Galibarenko, şi de Ludwig Decamps, şeful agenţiei NATO specializate în comunicaţii (NCI).

De când Consiliul de supraveghere al agenției a aprobat primul acord în 2015, agenția a sprijinit în mod constant Ucraina în chestiuni tehnologice, în principal prin intermediul Fondului fiduciar NATO-Ucraina pentru comandă, control, comunicații și calculatoare (C4).

“Memorandumul semnat astăzi continuă cooperarea noastră stabilită în 2015. Cu sprijinul NATO, intenționăm să introducem în continuare tehnologii și servicii informatice moderne în sistemul de comandă și control al Forțelor Armate ale Ucrainei”, a declarat ambasadorul Nataliia Galibarenko, șeful misiunii Ucrainei la NATO.

Proiectele includ un efort de livrare a echipamentelor de comunicații securizate în Ucraina în decembrie 2018, care sunt încă în uz în prezent.

#acord #atac cibernetic #NATO #Ucraina

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.