NATO va desfăşura trupe suplimentare în Kosovo pentru a reduce violenţa

Trupele NATO au securizat primăria din Zvecan, în Kosovo, iar alianţa a declarat că va trimite mai mulţi soldaţi în regiune, la o zi după ce 30 de soldaţi NATO şi 52 de protestatari au fost răniţi în confruntări, iar UE şi SUA au cerut dezescaladarea violenţelor, relatează Reuters.

NATO a precizat într-un comunicat că va trimite forţe suplimentare în Kosovo pentru a reduce violenţele, dar nu a oferit detalii despre momentul în care se va întâmpla acest lucru sau despre numărul de soldaţi implicaţi.

„Am decis să desfăşurăm în câteva zile încă 700 de soldaţi în Kosovo din Forţa de Rezervă Operaţională pentru Balcanii de Vest şi să plasăm un batalion suplimentar din forţele de rezervă la un nivel mai ridicat de pregătire, astfel încât să poată fi desfăşurat, dacă se va dovedi necesar. Acestea sunt măsuri prudente, prin care ne asigurăm că (misiunea) KFOR dispune de forţele şi capacităţile de care are nevoie pentru a-şi îndeplini mandatul ONU. KFOR va lua toate măsurile necesare ca să menţină un mediu sigur şi securizat pentru toţi cetăţenii din Kosovo. Şi vom continua să acţionăm imparţial, în conformitate cu mandatul nostru de la ONU, Jens Stoltenberg.

În oraşul Zvecan, zeci de soldaţi în echipament antirevoltă din Statele Unite, Polonia şi Italia au securizat o clădire municipală în timp ce sârbii protestau faţă de instalarea în funcţie a unui primar albanez. Protestatarii sârbi s-au dispersat în jurul orei locale 16.00, urmând să revină miercuri dimineaţă.

În oraşul Leposavic, în apropiere de graniţa cu Serbia, bărbaţi mascaţi au spart parbrizul unei maşini cu număr de înmatriculare albanez marcat „A2, afiliat CNN”. O altă maşină care aparţinea unei alte instituţii media a fost de asemenea distrusă. Nimeni nu a fost rănit.

Tulburările din regiune s-au intensificat după ce primari de etnie albaneză au preluat funcţiile în zona cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, după alegerile din aprilie, boicotate de sârbi, o acţiune ce a determinat SUA şi aliaţii săi să facă reproşuri, vineri, Pristinei. Sârbii au refuzat să participe la alegerile locale din aprilie, iar candidaţii de etnie albaneză au câştigat primăriile din patru municipalităţi cu majoritate sârbă, cu o prezenţă la vot de numai 3,5%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea sârbilor din nordul Kosovo nu au acceptat niciodată declaraţia de independenţă a Kosovo faţă de Serbia din 2008 şi consideră Belgradul capitala lor, la mai bine de două decenii de la revolta albanezilor din Kosovo împotriva regimului represiv sârb. Etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populaţia din Kosovo în ansamblu, dar sârbii din nord au cerut de mult timp punerea în aplicare a unui acord negociat de UE în 2013 pentru crearea unei asociaţii de municipalităţi autonome în zona lor.

REACŢII INTERNAŢIONALE

Rusia, care are de mult timp legături strânse cu Serbia şi care îi împărtăşeşte tradiţiile slave şi creştin-ortodoxe, a cerut „paşi decisivi” pentru a calma tulburările din Kosovo. Ministerul rus de Externe a îndemnat „Occidentul să înceteze propaganda falsă şi să înceteze să mai pună incidentele din Kosovo pe seama sârbilor împinşi la disperare, care sunt paşnici, neînarmaţi, încercând să îşi apere drepturile şi libertăţile legitime”.

Moscova a ajutat la blocarea candidaturii Kosovo la aderarea la ONU, la cererea Belgradului. Vineri, ambasadorul Statelor Unite în Kosovo, Jeffrey Hovenier, a acuzat Pristina că a alimentat tensiunile din nordul ţării prin instalarea primarilor albanezi în birourile lor, în ciuda opoziţiei sârbilor. „Ne gândim şi la alte implicaţii”, a declarat el reporterilor.

Washingtonul, cel mai deschis susţinător al independenţei Kosovo, a decis să anuleze participarea Kosovo la un exerciţiu militar după ce Pristina a refuzat să retragă primarii şi forţele sale de poliţie din nord. La rândul său, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, i-a îndemnat pe liderii kosovar şi sârb să găsească o modalitate de detensionare a tensiunilor prin dialog.

„Avem deja prea multă violenţă în Europa în prezent, nu ne putem permite un alt conflict”, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.

Luni, protestatarii sârbi din Zvecan au aruncat cu gaze lacrimogene şi grenade paralizante asupra soldaţilor NATO, incidente care au dus la rănirea a 30 de soldaţi NATO şi a 52 de sârbi.

„Actele violente împotriva cetăţenilor, împotriva presei, împotriva forţelor de ordine şi a trupelor KFOR (trupele NATO din Kosovo) sunt absolut inacceptabile”, a declarat Borrell.

Autorităţile kosovare l-au acuzat pe preşedintele sârb Aleksandar Vucic de destabilizarea Kosovo. Vucic acuză autorităţile kosovare că au cauzat probleme prin instalarea noilor primari.

După ce s-a întâlnit la Belgrad cu ambasadorii grupului format din Statele Unite, Italia, Franţa, Germania şi Marea Britanie, Vucic a declarat că a cerut ca primarii albanezi să fie înlăturaţi din funcţii în localităţile din nordul ţării cu majoritate sârbă. Pe de altă parte, preşedinta kosovară Vjosa Osmani a declarat că bande criminale, susţinute de Vucic, au ca scop destabilizarea Kosovo şi a întregii regiuni.

#Kosovo #NATO

Municipiul Bălți găzduiește summitul „SMART Technologies for Innovation”, unde participă peste 300 de invitați din Republica Moldova, România, Ucraina și Polonia. Experții împărtășesc experiența lor în domeniul digitalizării și inovării pentru autoritățile locale și alte structuri de stat, transmite nordnews.md.

„Dorim să scoatem în evidență municipiul Bălți ca punct de atracție, ca oraș care este deschis spre inovare, spre dezvoltare și este deschis spre investiții”, a declarat Ion Bodrug, președintele ACETI și organizator al evenimentului.

Bălțiul a făcut deja câțiva pași în direcția digitalizării. Un exemplu este platforma „e-Cetățean”, prin care locuitorii pot depune petiții și urmări soluționarea problemelor în regim online. În curând, va fi implementat și un sistem electronic al biletelor în transportul public.

„Sunt sigur că anume tehnologia este instrumentul care ne apropie de aceste obiective comune, mai ales în această perioadă, care este una nouă, plină de provocări și încercări. Am în vedere perioada de preaderare”, a spus Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Evenimentul reunește primari, antreprenori și experți în energie și digitalizare. Pentru unii, acesta a fost un prilej excelent de a se întâlni cu partenerii lor și de a lega noi colaborări.

„Astăzi gestionăm peste 34 de proiecte cu fonduri europene și digitalizarea este foarte importantă. Dorim să împărtășim experiența noastră, suntem deschiși la parteneriate cu autoritățile publice din Republica Moldova”, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, județul Bacău.

„Este foarte interesant de văzut ce tehnologii noi există. Avem foarte mulți prieteni pe care i-am întâlnit aici — parteneri din Ucraina și România, companii cu care am realizat proiecte tehnice, de exemplu îmbunătățirea sistemului de iluminat stradal, în valoare de 1,5 milioane de euro”, a spus Victor Bogatico, primarul orașului Râșcani.

Oaspeții veniți de peste hotare și-au exprimat interesul de a aprofunda colaborarea cu municipiul Bălți în domeniul tehnologiilor inovatoare.

„Orașul Bălți este partenerul nostru, cu care am semnat un acord. Colaborăm eficient în toate domeniile — de la activități educative până la elaborarea de proiecte de finanțare în diverse sectoare, inclusiv economie, afaceri, cooperare în domeniul social și umanitar”, a menționat Serhii Tatusiak, președintele Euroregiunii „Dniester”.

Summitul include paneluri despre inteligență artificială, startup-uri digitale și energie verde. La final, participanții vor semna „Declarația de la Bălți”, prin care își asumă angajamentul pentru dezvoltare urbană durabilă și digitală.