Trupele NATO au securizat primăria din Zvecan, în Kosovo, iar alianţa a declarat că va trimite mai mulţi soldaţi în regiune, la o zi după ce 30 de soldaţi NATO şi 52 de protestatari au fost răniţi în confruntări, iar UE şi SUA au cerut dezescaladarea violenţelor, relatează Reuters.

NATO a precizat într-un comunicat că va trimite forţe suplimentare în Kosovo pentru a reduce violenţele, dar nu a oferit detalii despre momentul în care se va întâmpla acest lucru sau despre numărul de soldaţi implicaţi.

„Am decis să desfăşurăm în câteva zile încă 700 de soldaţi în Kosovo din Forţa de Rezervă Operaţională pentru Balcanii de Vest şi să plasăm un batalion suplimentar din forţele de rezervă la un nivel mai ridicat de pregătire, astfel încât să poată fi desfăşurat, dacă se va dovedi necesar. Acestea sunt măsuri prudente, prin care ne asigurăm că (misiunea) KFOR dispune de forţele şi capacităţile de care are nevoie pentru a-şi îndeplini mandatul ONU. KFOR va lua toate măsurile necesare ca să menţină un mediu sigur şi securizat pentru toţi cetăţenii din Kosovo. Şi vom continua să acţionăm imparţial, în conformitate cu mandatul nostru de la ONU, Jens Stoltenberg.

În oraşul Zvecan, zeci de soldaţi în echipament antirevoltă din Statele Unite, Polonia şi Italia au securizat o clădire municipală în timp ce sârbii protestau faţă de instalarea în funcţie a unui primar albanez. Protestatarii sârbi s-au dispersat în jurul orei locale 16.00, urmând să revină miercuri dimineaţă.

În oraşul Leposavic, în apropiere de graniţa cu Serbia, bărbaţi mascaţi au spart parbrizul unei maşini cu număr de înmatriculare albanez marcat „A2, afiliat CNN”. O altă maşină care aparţinea unei alte instituţii media a fost de asemenea distrusă. Nimeni nu a fost rănit.

Tulburările din regiune s-au intensificat după ce primari de etnie albaneză au preluat funcţiile în zona cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, după alegerile din aprilie, boicotate de sârbi, o acţiune ce a determinat SUA şi aliaţii săi să facă reproşuri, vineri, Pristinei. Sârbii au refuzat să participe la alegerile locale din aprilie, iar candidaţii de etnie albaneză au câştigat primăriile din patru municipalităţi cu majoritate sârbă, cu o prezenţă la vot de numai 3,5%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea sârbilor din nordul Kosovo nu au acceptat niciodată declaraţia de independenţă a Kosovo faţă de Serbia din 2008 şi consideră Belgradul capitala lor, la mai bine de două decenii de la revolta albanezilor din Kosovo împotriva regimului represiv sârb. Etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populaţia din Kosovo în ansamblu, dar sârbii din nord au cerut de mult timp punerea în aplicare a unui acord negociat de UE în 2013 pentru crearea unei asociaţii de municipalităţi autonome în zona lor.

REACŢII INTERNAŢIONALE

Rusia, care are de mult timp legături strânse cu Serbia şi care îi împărtăşeşte tradiţiile slave şi creştin-ortodoxe, a cerut „paşi decisivi” pentru a calma tulburările din Kosovo. Ministerul rus de Externe a îndemnat „Occidentul să înceteze propaganda falsă şi să înceteze să mai pună incidentele din Kosovo pe seama sârbilor împinşi la disperare, care sunt paşnici, neînarmaţi, încercând să îşi apere drepturile şi libertăţile legitime”.

Moscova a ajutat la blocarea candidaturii Kosovo la aderarea la ONU, la cererea Belgradului. Vineri, ambasadorul Statelor Unite în Kosovo, Jeffrey Hovenier, a acuzat Pristina că a alimentat tensiunile din nordul ţării prin instalarea primarilor albanezi în birourile lor, în ciuda opoziţiei sârbilor. „Ne gândim şi la alte implicaţii”, a declarat el reporterilor.

Washingtonul, cel mai deschis susţinător al independenţei Kosovo, a decis să anuleze participarea Kosovo la un exerciţiu militar după ce Pristina a refuzat să retragă primarii şi forţele sale de poliţie din nord. La rândul său, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, i-a îndemnat pe liderii kosovar şi sârb să găsească o modalitate de detensionare a tensiunilor prin dialog.

„Avem deja prea multă violenţă în Europa în prezent, nu ne putem permite un alt conflict”, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.

Luni, protestatarii sârbi din Zvecan au aruncat cu gaze lacrimogene şi grenade paralizante asupra soldaţilor NATO, incidente care au dus la rănirea a 30 de soldaţi NATO şi a 52 de sârbi.

„Actele violente împotriva cetăţenilor, împotriva presei, împotriva forţelor de ordine şi a trupelor KFOR (trupele NATO din Kosovo) sunt absolut inacceptabile”, a declarat Borrell.

Autorităţile kosovare l-au acuzat pe preşedintele sârb Aleksandar Vucic de destabilizarea Kosovo. Vucic acuză autorităţile kosovare că au cauzat probleme prin instalarea noilor primari.

După ce s-a întâlnit la Belgrad cu ambasadorii grupului format din Statele Unite, Italia, Franţa, Germania şi Marea Britanie, Vucic a declarat că a cerut ca primarii albanezi să fie înlăturaţi din funcţii în localităţile din nordul ţării cu majoritate sârbă. Pe de altă parte, preşedinta kosovară Vjosa Osmani a declarat că bande criminale, susţinute de Vucic, au ca scop destabilizarea Kosovo şi a întregii regiuni.

#Kosovo #NATO

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.