„Războiul intern” din Platforma DA se pare că a căpătat noi turații, după decizia Biroului Politic Național de a retrage susținerea politică Fracțiunii Platformei DA din Consiliul Municipal Chișinău (CMC). La ședința CMC ce astăzi, 21 decembrie, secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, a declarat că totuși „nu s-a retras susținerea politică pentru toți membrii fracțiunii”.

Potrivit declarațiilor lui Vovc, care s-a prezentat la ședința CMC, unde a adus la cunoștință decizia BPN al Platformei DA.

„Unele decizii sunt complicate și greu de luat. Mai ales atunci când e vorba de persoane alături de care ai stat cot la cot ani de zile. Însă Platforma DA a fost constituită ca partid politic conducându-se de valori și având obiective clare: democratizarea țării, parcursul european și bunăstarea cetățenilor. Societatea, de multe ori, a fost bulversată de unele voturi din Consiliul Municipal Chișinău. Se așteptau reacții rapide. Însă, în toată această perioadă de după congres, noua conducere a partidului a încercat să discute cu consilierii municipali și să le explice valorile partidului și limitele roșii. Din păcate nu am fost înțeleși, iar votul de ieri pentru patru PUZ-uri a confirmat faptul că ei s-au distanțat de valorile și viziunile partidului. După ședința de ieri seara (n.r. 20 decembrie) a Biroului Politic Național, astăzi, 21 decembrie am informat oficial Consiliul Municipal Chișinău despre decizia de a retrage sprijinul politic Fracțiunii din CMC”, a spus Liviu Vovc.

Ulterior, Liviu Vovc a spus că, de fapt nu s-a retras susținerea politică pentru toți consilierii Platformei DA, iar doi din ei se bucură în continuare de susținerea partidului, deși inițial a declarat că „s-a retras susținerea politică pentru toată fracțiunea Platformei DA din CMC”.

„Pentru opinia publică și presă vreau să fac o concretizare. În Consiliul Municipal Chișinău mai sunt doi consilieri care au venit pe lista Platformei DA: Cristina Jitari și Aliona Doroș. Dumnealor se conduc în continuare de valorile partidului, nu votează proiecte dubioase și construcții supraetajate în Chișinău”, a conchis Vovc.

Precizăm că, în seara zilei de 20 decembrie, Dinu Plîngău a anunțat că BPN al Platformei DA a decis să retragă susținerea politică pentru toată Fracțiunea din CMC, ca urmare a susținerii PUZ-urilor controversate promovate și votate de către o parte din consilierii PSRM, PCRM, PUN, PSDE și independenții: Filimon, Mandatii, Tișcul, Afanasenco și Cebotari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CMC #concilieri #Liviu Vovc #Platforma DA #PUZ

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.