Ministerul de Externe al Nepalului a anunțat că țara nu are nevoie momentan de ajutor extern pentru căutarea și salvarea victimelor inundațiilor catastroafale. Refuzul țării a venit în ciuda ofertelor de ajutor din partea mai multor țări ai căror cetățeni sunt dispăruți în urma dezastrului.

Ministrul nepalez de externe a transmis vineri că țara nu are nevoie de ajutor din exterior pentru salvarea victimelor inundațiilor devastatoare. Conform Reuters, refuzul Nepalului vine în ciuda ofertelor de ajutor din partea mai multor țări, ai căror cetățeni sunt dispăruți în urma dezastrului.

„Oferta de ajutor este firească. Agențiile noastre de securitate se ocupă de operațiunile de căutare și salvare. Deocamdată nu avem nevoie de un astfel de ajutor”, a declarat Lok Bahadur Chhetri, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Nepal. Acesta nu a mai oferit alte detalii suplimentare.

Inundațiile au devastat zone precum districtul Rasuwa, în apropiere de granița cu China. Au fost distruse orașe întregi, au fost avariate proiecte hidroenergetice și au murit aproape 500 de persoane.

Sute de cetățeni străini sunt încă dispăruți, inclusiv din Coreea de Sud. Oficialii sud-coreeni au declarat că au trimis deja o echipă de intervenție în Nepal. De asemenea, au transmis că vor trimite și o echipă de ajutor în caz de dezastru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Seulul a promis o finanțare umanitară de 1 milion de dolari prin intermediul organizațiilor internaționale, a declarat ministrul său de externe. Presa locală din Kathmandu a relatat că India, China, Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, Sri Lanka și Bangladesh au solicitat guvernului să permită echipelor lor de căutare și salvare să asiste la operațiunile de salvare.

Dinesh Bhattarai, fost ambasador nepalez la Națiunile Unite din Geneva, a declarat că reticența guvernului de a accepta echipe de căutare și salvare străine ar putea fi legată de sensibilitatea districtului Rasuwa, afectat de inundații.

„Poate că s-au gândit la sensibilitatea locației din regiune și au decis să nu accepte echipe străine”, a declarat Bhattarai pentru Reuters.

Vineri, operațiunile de salvare din Tibet au fost suspendate din cauza pericolului de noi inundații.

#ajutor extern #inundatii #Nepal #victime

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.