Curtea de Conturi a Republicii Moldova a făcut public raportul de audit asupra gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public de către Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) în anii 2023 – 2024, un document de peste o sută de pagini care expune probleme structurale grave în administrarea instituției și în modul în care aceasta folosește banii contribuabililor.

Concluzia Curții este fermă: procesele financiare și administrative ale TRM nu respectă pe deplin cadrul legal, afectând integritatea bugetului, transparența cheltuielilor, precum și protecția patrimoniului public, potrivit BANI.MD.

Una dintre cele mai grave descoperiri ține de patrimoniul imobiliar. Auditul arată că 39 de imobile gestionate de TRM, însumând 40.583 m², nu sunt înscrise în lista oficială a bunurilor statului. O parte semnificativă dintre acestea sunt neutilizate și se degradează rapid, fără ca instituția să ia măsuri pentru protejarea lor.

De asemenea, TRM a fost încadrată simultan în două regimuri bugetare diferite, ceea ce a provocat o planificare neuniformă a 334,7 milioane lei. Unele cheltuieli erau operate ca instituție bugetară, altele ca întreprindere publică, creând un mecanism opac, greu de urmărit și cu risc ridicat de abatere. În raport se mai menționează că TRM a depășit articolele bugetare aprobate cu 21,5 milioane lei, efectuând și raportând cheltuieli fără autorizația Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare. Depășirile sistemice arată lipsa controlului financiar intern și a disciplinei bugetare.

Potrivit sursei citate, Curtea de Conturi a constatat că instituția a trecut integral la cheltuieli producțiile audiovizuale, în valoare totală de 114,05 milioane lei, fără să le capitalizeze ca active, așa cum prevede legea. Această practică reduce artificial valoarea patrimoniului și denaturează rezultatele financiare ale instituției.

Auditul arată că 945,5 mii lei din venituri comerciale au fost împărțiți între un grup restrâns de angajați, generând situații de inechitate și percepții de favoritism. În loc să fie folosiți pentru modernizare sau conținut, banii au alimentat un sistem intern paralel de stimulente.

TRM a efectuat achiziții exceptate de la legislația achizițiilor publice fără proceduri clare, fără evaluarea necesităților, fără justificarea prețurilor și fără publicarea informațiilor. Valoarea totală a contractelor controversate depășește 13,3 milioane lei.

Totodată, Curtea semnalează că investițiile capitale pentru construirea unui nou sediu TRM au fost inițiate fără respectarea etapelor și cerințelor obligatorii pentru proiectele publice: fără studiu de fezabilitate aprobat, fără analiza cost-beneficiu și fără înregistrarea în sistemul național al investițiilor publice. Proiectul a fost finanțat pe un mecanism paralel, neprevăzut de lege.

Deși TRM se plânge de subfinanțare, auditul a descoperit că instituția avea 34 milioane lei neutilizați în conturi bancare la sfârșitul anului 2024. Acest sold exorbitant este consecința directă a planificării bugetare neuniforme. În loc să folosească Trezoreria de Stat, așa cum prevăd regulile pentru entitățile finanțate public, instituția operează nouă conturi la bănci comerciale, generând costuri suplimentare și reducând controlul statului asupra fluxurilor financiare.

Auditorii au identificat de asemenea existența unor angajamente financiare nelegale în relația dintre Directorul TRM și conducerea Consiliului de Supraveghere. La încetarea mandatului directorului, instituția și-a asumat plata a 364,3 mii lei, iar în cazul rezilierii anticipate a contractului – până la 1,46 milioane lei. Aceste compensații nu sunt prevăzute în legislație și nici în regulamentele interne.

Curtea de Conturi avertizează că structura financiară a TRM este „neconformă, netransparentă și riscantă”. Lipsa unei strategii financiare pe termen lung și absența bugetelor pentru fiecare serviciu media fac imposibilă o evaluare exactă a costurilor reale ale instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din totalul patrimoniului imobiliar, auditul evidențiază că 9.338 m² sunt complet neutilizați, expuși degradării și pierderii valorii. Aceste spații nu generează venit și nu sunt integrate în nicio strategie instituțională, reprezentând pierderi pentru stat.

#Curtea de Conturi #nereguli #TRM

Compania aeriană națională a Serbiei, Air Serbia, își face intrarea pe piața aviației din Republica Moldova. Din data de 3 iunie 2027, operatorul va inaugura o cursă regulată directă între Chișinău și Belgrad și va oferi pasagerilor moldoveni o nouă conexiune aeriană cu Europa de Sud-Est și posibilități suplimentare de călătorie către destinații internaționale, scrie bani.md.

Potrivit anunțului oficial al companiei, zborurile pe ruta Chișinău–Belgrad vor fi operate de patru ori pe săptămână, iar biletele au fost deja puse în vânzare. Noua legătură face parte dintr-un program amplu de extindere a rețelei Air Serbia, care pregătește lansarea a șase destinații noi în 2027.

Intrarea companiei sârbe pe piața moldovenească ar putea intensifica concurența în sectorul transportului aerian, în special pe segmentul zborurilor cu escală. Aeroportul din Belgrad reprezintă un important nod de conexiune regională, de unde Air Serbia operează curse către numeroase orașe europene, dar și către destinații intercontinentale.

Un avantaj pentru pasagerii din Republica Moldova îl reprezintă posibilitatea de a călători prin Belgrad către Statele Unite. Air Serbia operează deja zboruri transatlantice spre New York și Chicago, iar în 2027 intenționează să adauge Miami pe harta destinațiilor sale. Astfel, noua rută ar putea constitui o alternativă pentru călătoriile peste Atlantic, în funcție de orarul conexiunilor și de tarifele disponibile.

Potrivit datelor aeroportuare, în septembrie 2026, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului precedent.