Curs valutar
  • EUR
    20.1386
    0%
  • USD
    17.2686
    0%
  • RUB
    0.2046
    0%
  • RON
    3.8327
    0%
  • UAH
    0.3865
    0%

Toate știrile

27 august 2026

Netanyahu și Zelenski se întâlnesc cu Trump la Washington: Ce așteaptă de la întâlnirea cu președintele american

28 Iul. 2026, 13:40
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
28 Iul. 2026, 13:40 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Președintele american Donald Trump îi primește marți pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, informează Reuters, transmite Agerpres.

 

Cei doi oaspeți au ajuns la Washington pentru a participa la o ceremonie omagială pentru senatorul republican Lindsey Graham, unul din cei mai apropiați aliați ai lui Trump. Politicianul decedat în 11 iunie a încercat de multe ori să îl convingă pe președinte să sprijine mai mult Ucraina în războiul împotriva Rusiei.

Reuters apreciază că relațiile lui Trump cu Zelenski s-au ameliorat, în timp ce ucrainenii au încetinit ofensiva rusă, iar Casa Albă este tot mai iritată de lipsa progreselor către o soluționare mai largă a conflictului cu Iranul și de criticile unor susținători ai președintelui care se opun implicării mai puternice a Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

Potrivit agenției, atât războiul din Ucraina, cât și conflictul în curs de extindere din Orientul Mijlociu au ajuns în momente critice. După ce armistițiul cu Iranul a eșuat, Trump afirmă că a suspendat loviturile aeriene pentru a da încă o șansă diplomației. Kievul, în schimb, este încurajat de succesele recente împotriva forțelor Moscovei.

Netanyahu, ale cărui relații cu Trump au trecut prin ameliorări și înrăutățiri, dorește acum – conform unor surse ale Reuters care cunosc bine situația – sprijinul americanilor pentru realegere. Casa Albă a fost nevoită uneori să îl rețină de la atacarea unor obiective din Liban prin care Israelul încerca să slăbească milițiile șiite Hezbollah, susținute de Iran.

În iunie, într-o convorbire telefonică tensionată, președintele a folosit o formulare vulgară prin care l-a acuzat pe premier că este ‘nebun’; acest detaliu scăpat în presă a fost confirmat chiar de Trump și a expus dezacordul cu Netanyahu. Afișarea apropierii tradiționale dintre cei doi l-ar putea ajuta pe premier în Israel, unde sondajele de opinie nu îi sunt favorabile.

„În aceste vremuri complexe, trebuie acționat atât cu multă hotărâre, cât și cu multă înțelepciune. Vom discuta toate problemele de pe agendă, în primul rând Iranul. Desigur, obiectivul nostru este să ne protejăm securitatea și totodată să extindem cercul păcii din jurul nostru”, a declarat Netanyahu într-un mesaj video înainte de plecarea spre Washington.

La bordul aeronavei prezidențiale Air Force One, Trump a declarat presei, folosind porecla lui Netanyahu, că „Bibi a fost grozav. A fost un prim-ministru pentru vreme de război. Am mers foarte bine împreună”.

Zelenski a avut mai multe ciocniri cu Trump la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial al acestuia din urmă, dar în ultimele luni relațiile s-au ameliorat. Se așteaptă ca el să aibă o scurtă întrevedere privată la Casa Albă cu președintele american, probabil fără presă de față, afirmă o sursă care cunoaște pregătirile. De partea ucraineană, prioritatea ar fi rachetele de interceptare Patriot; o altă sursă a agenției Reuters a declarat că ‘ne confruntăm cu lovituri în fiecare zi, de aceea avem nevoie de acordul lui Trump și al echipei sale pentru a cumpăra rachete pentru Patriot. Este o prioritate de vârf pentru salvarea de vieți’.

Liderul de la Kiev va face probabil presiuni pentru a obține capacități de apărare antiaeriană și a încheia un acord cu SUA privind dronele. De asemenea, va discuta probabil promisiunea făcută de Trump la recentul summit al NATO că va acorda Ucrainei licența pentru producția de interceptoare pentru Patriot.

Președintele Ucrainei va merge și la Capitoliu, unde se va întâlni cu cei 100 de senatori americani. Pentagonul i-a informat printr-o scrisoare pe parlamentarii de la Washington că nu va termina de cheltuit cele 400 de milioane de dolari aprobate de Congres în sprijinul ucrainenilor decât în anul fiscal 2029. Nu doar opoziția democrată, ci chiar și unii republicani au criticat Departamentul Apărării pentru tergiversarea ajutoarelor pentru Kiev susținute anul trecut de ambele partide.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
27 Aug. 2026, 10:10
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
27 Aug. 2026, 10:10 // Slider //  Realitatea.md

Primii ani de independență au fost, economic, complicați. Republica Moldova a moștenit o economie integrată în sistemul sovietic, dependentă energetic și cu o industrie ale cărei piețe și lanțuri de aprovizionare s-au destrămat aproape peste noapte. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul real s-a prăbușit cu aproximativ 60% în anii ’90, iar în 1998-1999 aproximativ 73% din populație era estimată ca trăind sub pragul sărăciei, scrie BANI.MD.

Creșterea a revenit după anul 2000, însă modelul care s-a format a avut o particularitate ce urmărește Moldova până astăzi: o parte importantă a prosperității a venit nu din productivitatea economiei interne, ci din munca moldovenilor plecați peste hotare. Remitențele au alimentat consumul, construcțiile, comerțul și importurile, dar au compensat doar parțial pierderea forței de muncă și nu au generat suficientă industrie competitivă.

Astăzi, economia este incomparabil mai stabilă decât cea de acum trei decenii. PIB-ul Republicii Moldova a ajuns în 2025 la 353,5 miliarde de lei, după o creștere reală de 2,4%. Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost IT&C, cu o creștere a valorii adăugate de 12,5% și o pondere de 7,5% în PIB.

Dar aici apare una dintre problemele ale celor 35 de ani. Este vorba de faptul că Moldova crește prea încet pentru a recupera decalajul față de Europa. După reculul de 4,6% din 2022, economia a crescut cu doar 1,2% în 2023 și practic a stagnat în 2024. Pentru 2026, perspectivele s-au deteriorat din nou. În luna mai, FMI și-a redus estimarea de creștere la numai 1,5%, și invocate drept argument inclusiv noile șocuri energetice.

Cu alte cuvinte, Moldova nu mai este în situația dramatică a anilor ’90, dar nici nu a găsit încă „motorul” care să-i permită creșteri de 5-7% pe an timp îndelungat.

Marea transformare. Federația Rusăa fost înlocuită de Uniunea Europeană

Probabil cea mai importantă schimbare economică produsă după independență este reorientarea comerțului.

În 2025, 67,5% din exporturile moldovenești au mers către Uniunea Europeană, în timp ce țările CSI au reprezentat doar 5,9%. România singură a absorbit 29% din exporturile Republicii Moldova. În prima jumătate a anului 2026, UE continua să reprezinte 64,2% din exporturi.

Este o schimbare structurală. Economia Moldovei din 1991 era legată aproape organic de piețele fostei URSS. Economia Moldovei din 2026 gravitează comercial în jurul Uniunii Europene.

Și structura exporturilor s-a diversificat. Pe lângă produse agricole și vinuri, Moldova exportă astăzi cablaje și echipamente electrice, textile, mobilă, componente industriale și servicii IT. În 2025, mașinile și aparatele electrice reprezentau deja 15,1% din exporturile de mărfuri, aproape cât semințele și fructele oleaginoase – 15,5%. Este un progres real. Dar există și reversul.

Moldova cumpără mult mai mult decât produce pentru export

Aceasta este probabil cea mai alarmantă cifră a economiei actuale.

În 2025, Moldova a exportat mărfuri de 3,78 miliarde de dolari, dar a importat de 10,92 miliarde de dolari. Deficitul comercial a ajuns astfel la un record de 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mare decât în 2024.

Exporturile acopereau doar 34,6% din importuri.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți de Moldova pe bunuri din străinătate, exporturile aduceau înapoi doar aproximativ 35 de dolari.

Diferența trebuie finanțată de undeva: servicii, remitențe, investiții, credite și granturi externe.

FMI avertizează deja că deficitul contului curent s-a apropiat de 20% din PIB, iar competitivitatea externă s-a deteriorat.

Aici se află poate cea mai mare slăbiciune economică a Moldovei la 35 de ani de independență: consumul a crescut mai repede decât capacitatea țării de a produce și exporta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Salariile au crescut, iar oamenii însă au plecat

Pe partea nivelului de trai, diferența față de începuturile independenței este enormă.

În 2025, salariul mediu brut a ajuns la 15.594 lei, iar cel net la 13.227 lei, cu peste 11% mai mult decât în anul precedent. Numărul salariaților a crescut la 763.200 la sfârșitul anului.

Totuși, principala resursă pierdută de Moldova în acești 35 de ani nu este capitalul, ci populația.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită era estimată la numai 2,366 milioane de persoane, fără regiunea transnistreană și unele localități din afara controlului constituțional. Numai într-un an, numărul s-a redus cu aproape 23.000 de persoane. Vârsta medie a populației a urcat la 40,8 ani, iar BNS observă explicit golul demografic provocat de migrația adulților tineri din ultimele decenii.

Acesta este paradoxul Moldovei: emigranții au salvat ani la rând economia prin banii trimiși acasă, dar emigrația a redus simultan forța de muncă, baza fiscală și potențialul de creștere.

FMI consideră în prezent emigrația ridicată, productivitatea scăzută și competitivitatea redusă printre principalele obstacole structurale ale economiei moldovenești.

Ce a reușit totuși Moldova

Bilanțul celor 35 de ani nu este doar negativ.

Moldova are astăzi un sistem bancar mult mai solid decât în perioada crizelor precedente, o bancă centrală funcțională, o datorie publică relativ gestionabilă, acces la finanțare internațională și o economie de piață integrată tot mai profund cu UE. Investițiile străine directe nete reprezentau circa 2,5% din PIB în 2024.

Țara a trecut în ultimii ani printr-o succesiune aproape incredibilă de șocuri — pandemie, secetă, războiul din Ucraina, refugiați, explozia prețurilor la gaze și electricitate, inflație și pierderea vechilor surse energetice — fără o criză financiară sistemică.

Aceasta este o performanță care merită remarcată.

În plus, dependența energetică de Rusia, deși nu a dispărut sub toate formele sale, a fost redusă radical, iar infrastructura energetică este conectată tot mai puternic cu România și piața europeană.

Dar după 35 de ani Moldova rămâne o economie care consumă mai mult decât produce

Dacă ar fi să comprim bilanțul într-o singură frază, aceasta ar fi.

Republica Moldova a construit stabilitate macroeconomică, dar nu încă și prosperitate bazată pe productivitate.

A trecut de la economia sovietică la economia de piață, de la rubla sovietică la leu, de la comerțul dominat de Rusia la UE, de la agricultură aproape dominantă la servicii, IT și industrie de subcontractare.

Dar nu a rezolvat trei probleme fundamentale. Este vorba de: prea puțini oameni, prea puține investiții productive și prea puține exporturi cu valoare adăugată mare.

Iar cifrele comerciale sunt poate cea mai clară radiografie. Moldova exportă sub 4 miliarde de dolari în mărfuri pe an și importă aproape 11 miliarde.

Următorii 10 ani pot fi mai importanți decât ultimii 35

Există însă o diferență între Moldova din 2026 și cea din orice alt moment al istoriei sale economice recente. Perspectiva aderării la Uniunea Europeană și accesul la investițiile aferente procesului de integrare.

FMI estimează că, dacă investițiile și reformele asociate Planului de Creștere al UE sunt implementate eficient, creșterea potențială poate urca spre aproximativ 3,5% anual pe termen mediu.

Dar chiar și 3,5% nu este o creștere economică care să schimbe lucrurile pentru o țară care are de recuperat un decalaj mare.

Miza nu mai este să existe pur și simplu creștere economică. Moldova are nevoie ca fiecare leu și euro atras din exterior să producă drumuri, energie, fabrici, logistică, irigații, tehnologie și exporturi, nu doar consum.

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”