Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

New York Times: Europa se îndreaptă spre ceva de neimaginat

15 Dec. 2023, 08:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
15 Dec. 2023, 08:55 // În Lume //  Redacția Realitatea

Pe măsură ce anul 2023 se apropie de final, o senzație tot mai mare de panică se răspândește în Europa. Atenția mare acordată conflictelor interne din UE, precum cele iscate în jurul politicilor climatice și războaielor din Gaza și Ucraina, ascunde o evoluție mult mai tulburătoare: o apropiere între partidele de centru-dreapta și extrema dreaptă, în special în cazul subiectelor legate de identitate, imigrație și islam, scrie Hans Kundnani, cercetător al Institutului Regal pentru Afaceri Internaționale de la Londra, pentru New York Times.

Cu alegerile europene la ușă, posibilitatea de a avea o Uniune Europeană de extremă dreapta, ceva ce până de curând era de neconceput, nu mai pare doar o fantezie. În timp ce în Ucraina nu a apărut niciun semn că luptele se vor opri prea curând, premierul maghiar Viktor Orban și-a sporit eforturile de a limita sprijinul pe care UE îl poate oferi Ucrainei; între timp, i s-a alăturat în această misiune și Robert Fico al Slovaciei. Iar în Olanda, în urma unui rezultat încă și mai șocant, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a ajuns cea mai puternică forță din parlamentul țării. Chiar dacă nu va reuși să formeze un guvern, câștigarea alegerilor ar putea tulbura și mai mult apele în Europa. În ultimii 10 ani, politicile europene s-au raportat în mare parte la opoziția dintre liberalism și autoritarism.

Mișcarea europeană de centru-dreapta nu are o problemă cu extrema dreaptă – doar cu cei care sfidează UE

S-a dovedit că mișcarea de centru-dreapta nu are o problemă cu extrema dreaptă – are o problemă doar cu cei care sfidează instituțiile și pozițiile UE. Cele două părți pot fi de acord în multe privințe, de fapt – o situație care este cât se poate de evidentă când vine vorba de politica imigrației. În contrast cu imaginea sa progresistă, UE a căutat, la fel ca Donald Trump, să ridice un zid – în cazul Europei, în Mediterana – pentru a-i opri pe imigranții care ajungeau pe malurile sale.

Din 2014, peste 28.000 de oameni au murit în încercarea lor disperată de a ajunge în Europa. Observatorul Drepturilor Omului a spus anul acesta că politica UE ar putea fi rezumată în trei cuvinte: „Lăsați-i să moară.” În timp ce primea milioane de refugiați din Ucraina, UE a plătit regimuri autoritare care conduc țări din nordul Africii să îi oprească pe imigranții din Africa sub-sahariană în drumul lor spre Europa – de multe ori, în cel mai violent mod posibil. Prin acest tip grotesc de externalizare a sarcinii, UE poate continua să insiste că protejează drepturile omului, o politică ce stă la baza imaginii sale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În această privință, centru-dreapta și extrema dreaptă se sincronizează perfect. În luna iulie, Meloni s-a alăturat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrului olandez Mark Rutte pentru a semna un astfel de acord cu Tunisia. Extrema dreaptă din zilele noastre nu mai vorbește doar în numele națiunii, ci și în numele Europei: ei au o viziune a unei civilizații albe, creștine care este amenințată de străini, în special de musulmani.

În ultimul deceniu, în timp ce UE s-a văzut încercuită de pericole, nu în ultimul rând din partea Rusiei, au apărut dezbateri neîncetate despre „autonomie strategică”, „suveranitate europeană” și o „Europă geopolitică”. Personaje precum președintele francez Emmanuel Macron au început chiar să ilustreze politicile internaționale drept o ciocnire a civilizațiilor în care o Europă unită și puternică trebuie să se apere. În această privință, ideile lui Macron nu sunt foarte diferite de cele ale unui personaj ca Wilders din Olanda, care vorbește despre amenințările cu care se confruntă civilizația europeană.

Mulți se tem că succesul său electoral ar putea fi începutul unei schimbări majore de direcție spre dreapta politică în alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor. Acest lucru i-ar da extremei drepte destulă putere cât să influențeze următoarea Comisie Europeană încă și mai mult decât cea din prezent – atât direct, dacă politicieni de extremă dreapta ajung să ocupe poziții de top, cât și indirect, folosindu-se de mișcarea de centru dreapta pentru a-și îndeplini obiectivele.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 15:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 15:48 // Slider //  Ana Panaguța

Opt din zece femei care sunt scoase din locuințele abuzatorilor și ajung în centrele de plasament se întorc, după o perioadă scurtă, înapoi acasă. Principalele motive sunt lipsa unei locuințe proprii și dependența financiară de partener, susține Doina Gherman, vicepreședintă a Parlamentului și vicepreședintă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cu sens”.

„Nu au un loc de trai de sine stătător și sunt dependente financiar 100% de partenerul lor de viață. Din aceste două cauze, 80% dintre femei pur și simplu renunță la ajutorul pe care îl oferă statul și se întorc sub același acoperiș cu propriul abuzator”, a declarat Doina Gherman.

Deputata avertizează că revenirea în locuința agresorului poate agrava situația victimelor, întrucât comportamentul abuziv devine și mai violent.

„După asta, lucrurile evident că se înrăutățesc. Abuzatorul devine și mai agresiv”, a menționat aceasta.

Pentru a preveni asemenea situații, autoritățile își propun să ofere victimelor locuințe sociale în care acestea să poată trăi împreună cu copiii, să-și găsească un loc de muncă și să-și reconstruiască viața independent de agresor.

„Viziunea noastră pentru perioada imediat următoare este de a oferi case sociale pentru aceste femei, loc de trai. Femeia, împreună cu copiii, poate locui acolo, își poate căuta un loc de muncă și își poate continua activitatea zilnică”, a explicat Doina Gherman.

Potrivit acesteia, un asemenea program este deja în implementare în trei raioane, unde sunt prevăzute câte 40-50 de locuințe sociale.

Gherman a precizat că inițiativa este parte a Planului de Creștere Economică, finanțat prin pachetul de sprijin de 1,9 miliarde de euro destinat Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!