Pandemia a schimbat mult modul în care lucrăm, atât de la birou, cât și de acasă. Un nou sondaj realizat în 29 de țări în rândul a 12.500 de angajați a constatat că 66% dintre lucrători consideră că angajatorii ar trebui să fie mult mai flexibili privind programul de lucru și locul de unde se lucrează. Astfel, o parte din cei intervievați își doresc ca odată ce pandemia se va încheia, să aibă posibilitatea de a alege locul din care își vor desfășura activitatea.

Sondajul a fost realizat de Ipsos pentru forul Economic Mondial, scrie Euronews.

Belgienii, francezii, precum și chinezii optează cel mai mult lucru lucru cu prezentă fizică în birou, preferând să lucreze puțin sub două zile pe săptămână de acasă.

Indienii sunt cei care optează pentru munca de acasă. Aceștia și-ar dori să lucreze în acest stil până la 3,5 zile pe săptămână.

Banca AXA din Bruxelles privește deja în viitor și de la 1 septembrie, angajații săi pot decide să lucreze de acasă sau de la birou ori de câte ori au nevoie. Înțelegere are loc ca parte a unui acord sindical.

Wim Pauwels, purtătorul de cuvânt al băncii, a declarat pentru Euronews că decizia îi va opri pe oameni să mai întemeieze motive pentru a nu se prezenta în oficii.

Este posibil să lucrăm acasă la un proiect în decursul a cinic zile, ulterior, alte trei zile să venim la birou pentru a ne cunoaște colegii, pentru a prezenta munca efectuată, a spus Pauwels.

Dintr-o perspectivă politică europeană, Mario Mariniello, membru senior al grupului de reflecție Bruegel, spune că actualul acord care reglementează telemunca este depășit și trebuie actualizat.

Ceea ce avem în prezent este de fapt un acord-cadru european de telelucru care datează din 2002. După 20 de ani de dezvoltare tehnologică și pandemie, cred că este corect să spunem că este timpul pentru o actualizare, spus Mariniello pentru Euronews.

În prezent, instituțiile UE își finalizează propriile politici de telelucru, Comisia Europeană propunând angajaților săi să petreacă cel puțin două zile pe săptămână la birou și cel puțin o zi lucrând de acasă. Restul ar depinde de încheierea unui acord între muncitori și angajatori.

Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Aceasta va intra în vigoare la 26 septembrie.

Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.