– Poate Rusia să conteze pe sprijinul Chinei în actualul conflict asupra Ucrainei?
– Relațiile bune cu Moscova sunt importante pentru Beijing?
– Dacă Rusia va invada totuși Ucraina, cum se va comporta China?
– Se poate conta pe faptul că produsele chinezești le vor înlocui pe cele americane în cazul sancțiunilor?

Ministerul chinez de Externe avertizează privind amenințarea unei confruntări la scară largă cu Statele Unite. Pe fondul instabilității din Europa, dar și în urma deciziei Rusiei cu referire la recunoașterea independenței a doua regiuni separatiste – Donețk și Lugansk – din Ucraina, Beijingul a reamintit încă o dată că există riscul unei confruntări în regiunea Pacificului, unde și interesele americanilor și ale Chinei se confruntă.

Ministrul de Externe din China, Wang Yi, a declarat, într-o conversație telefonică cu secretarul de stat american, Anthony Blinken, că declarațiile „anumitor oficiali” de la Washington provoacă o confruntare între cele două țări, potrivit unui comunicat de presă.

„Există atât competiție, cât și cooperare între China și SUA și nu putem folosi pur și simplu concurența pentru a defini relațiile bilaterale. Unii oficiali americani susțin o concurență pe termen lung și acerbă cu China, care ar putea escalada într-o confruntare totală între China și SUA. China solicită din nou Statelor Unite să ia măsuri concrete pentru a-și îndeplini angajamentele asumate de președintele Joe Biden”.

Wang Yi a subliniat că Beijingul este pregătit să construiască relații cu Statele Unite „bazate pe cele trei principii ale respectului reciproc, coexistenței pașnice și cooperării reciproc avantajoase”. În același timp, el a menționat că SUA au lansat recent o nouă versiune a „Strategiei sale indo-pacifice”, în care China este numită o amenințare regională, iar Taiwanul este folosit pentru a reține China.

Relațiile dintre Statele Unite și China s-au deteriorat sub președinția lui Donald Trump: statele au impus sancțiuni economice unor companii chineze și au acuzat de încălcări masive ale drepturilor omului. După sosirea lui Joe Biden, deși administrația sa a ridicat unele dintre sancțiunile impuse sub Trump, a continuat în general politica de restricții economice. În special, în 2021, Trezoreria SUA a impus sancțiuni oficialilor chinezi despre care se considera că subminează democrația din Hong Kong.

În același timp, situația din Marea Chinei de Sud a escaladat. China a acuzat de mai multe ori Statele Unite că au introdus navele lor de război în apele teritoriale pe care China le consideră proprii.

Una dintre problemele cheie în relațiile China-SUA este problema Taiwanului (Republica Chineză). China consideră insula propriul său teritoriu, deși mai mult de o duzină de țări recunosc independența Taiwanului. Statele Unite nu au recunoscut oficial independența Taiwanului, deși mențin legături economice și politice puternice cu acesta, inclusiv în sfera apărării.

Președintele taiwanez, Tsai Ing-wen, a subliniat că există „o gamă largă de cooperare” între Taiwan și Statele Unite. „Aceasta include pregătirea soldaților și are ca scop creșterea capacității de apărare a țării. Amenințarea din partea Chinei crește în fiecare zi. Credem în ajutorul SUA în cazul unui atac al Beijingului”.

Amintim că, pe data de 21 februarie curent, Vladimir Putin a anunțat că Rusia recunoaște independența Donețk și Lugansk. Ba mai mult, a trimis pe teritoriul Donbassului trupe militare pentru „păstrarea păcii” și a recomandat președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, „să înceteze războiul” în regiunile separatiste, amenințând cu „consecințe majore”.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SUA pregătesc sancțiuni împotriva Rusiei, după recunoașterea independenței regiunilor separatiste din Ucraina

#china #Ministerul de Externe #Rusia #SUA #Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.