Nicolae Ciucă, președintele PNL, a anunțat vineri în ședința conducerii PNL că vrea să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, au declarat pentru G4Media surse liberale. El spusese încă din discursul inaugural că PNL trebuie să dea viitorul președinte al României.

Liberalii s-au reunit vineri al Sinaia în ședința Biroului Politic Național. Ei urmează să decidă dacă merg pe liste comune cu PSD sau pe liste separate la cele patru rânduri de alegeri din 2024.

Ciucă a fost impus președinte al PNL de Klaus Iohannis, care a forțat schimbarea lui Florin Cîțu. Ciucă e artizanul coaliției de guvernare cu PSD. El este general în retragere și a intrat în politică direct pe postul de ministru al Apărării.

Ciucă a mai spus în discursul inaugural de la ședință că, ”din punct de vedere politic, au fost suficient de răbdători”. Preşedintele PNL le-a cerut colegilor ”să aibă în continuare capacitatea de răbdare la guvernare şi atitudinea faţă de campania electorală şi competiţia pentru 2024” şi a precizat că nu vor accepta altceva decât tot responsabilitate şi onestitate de la orice partener.

”Prin noi înşine am reuşit de-a lungul istoriei. Prin noi înşine vom reuşi să abordăm alegerile din 2024 şi să le câştigăm. Să dăm Preşedintele României. Pentru că nu există altă soluţie pentru dezvoltarea României. Suntem aici să stabilim strategia şi direcţia. Avem nevoie ca pe baza acestor valori să ne asumăm obiectivele. Pentru îndeplinirea lor avem clar nevoie de o strategie şi un plan. Trebuie să dezvoltăm propriile obiective, propriile linii în conformitate cu ce am asumat ca partid”, a spus preşedintele PNL în deschiderea şedinţei Biroului Politic.

”Din punct de vedere politic cred că am fost suficient de răbdători şi vă cer să avem în continuare capacitatea de răbdare la guvernare şi atitudinea faţă de campania electorală şi competiţia pentru 2024”, a mai spus liderul PNL.

”Noi ne tot asumam echilibrul şi responsabilitatea din partea PNL, dar nu fără ca ceilalţi să ţină cont de această onestitate şi trăsătură de caracter pentru ce înseamnă stabilitatea României şi exercitarea actului de guvernare. Sigur că vom fi mereu responsabili şi echilibraţi că aşa suntem noi. Dar nu vom accepta altceva decât tot responsabilitate şi onestitate de la orice partener”, a subliniat preşedintele PNL.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Nicolae Ciucă #PNL #Romania

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.