Este important ca dosarele în care sunt vizați judecătorii să aibă finalitate, în caz contrar, este subminată încrederea atât în instituția procuraturii, cât și în justiție. O spune juristul Nicolae Eșanu, care se arată nedumerit că în anunțul procuraturii nu se regăsesc și avocați sau procurori. Potrivit lui Eșanu, judecătorii nu pot comite fapte penale fără concursul unor avocați sau procurori, notează ipn.md.

Ieri, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cele patru sesizări ale Procurorului General interimar, Ion Munteanu, prin care s-a solicitat eliberarea acordului privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor judecători.

„Pe de o parte, mă întristează acest comunicat, pentru că avem motive în plus să ne facem griji de ce se întâmplă în justiție. Pe de altă parte, poate fi un semn încurajator că Procuratura Generală, cu adevărat, dorește să facă curățenie în justiție. Mă îngrijorează faptul că nu se menționează despre eventuali procurori sau avocați. Sunt convins că judecătorii, fără concursul fie a procurorilor, fie a avocaților, cu greu ne putem imagina că pot comite fapte penale singuri. Mă întreb dacă nu este o nouă campanie sau o situație când unele grupări din sistem își reglează conturile cu alte grupări. Mă interesează ca legea să nu fie aplicată discriminatoriu, selectiv”, a spus juristul Nicolae Eșanu.

Urmărirea penală în cazul celor patru judecători este exercitată de Procuratura Anticorupție cu suportul Centrului Național Anticorupție. Unul dintre judecători este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă. Alți doi judecători sunt bănuiți de complicitate la trafic de influență și, respectiv, trafic de influență. Cel de-al patrulea judecător este bănuit de corupere activă. Juristul Nicolae Eșanu spune că astfel de cazuri trebuie să aibă finalitate, în caz contrar, știrbesc din încrederea cetățenilor în actul justiției.

„Consiliul Superior al Magistraturii nu trebuie să-și aroge atribuții care nu-i revin. CSM are o singură menire, doar să vegheze că să nu fie pornite urmăriri penale abuziv. Ei nu trebuie să verifice atât de minuțios încât să se transforme într-o instanță judecătorească. Este suficient să existe o bănuială rezonabilă și în probatoriu respectiv să existe indicii că ar fi vorba de un abuz. Este important ca dosarele respective să aibă finalitate. Avem o practică când se fac anunțuri triumfaliste că s-a pornit un dosar sau altul și nu avem finalitate. Acest lucru este extrem de periculos, deoarece subminează încrederea și în procuratură, și în justiție”, a punctat juristul.

Toți cei patru judecători au fost suspendați din funcție până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza în care sunt bănuiți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #dosare #judecatori #Nicolae Esanu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.