Declarațiile liderului socialiștilor, Igor Dodon, potrivit cărora numirea emisarilor speciali de către președinta Maia Sandu ar fi neconstituțională și ar putea duce la inițierea procedurii de impeachment, sunt „pur politice” și nu au fundament juridic. Opinia aparține fostului judecător al Curții Constituționale, profesor universitar și expert constituțional Nicolae Osmochescu. Într-o explicație oferită pentru Realitatea.md, acesta a subliniat faptul că legea fundamentală nu enumeră și nici nu poate enumera toate funcțiile existente în stat, iar structura instituțiilor se modifică în funcție de necesitățile concrete.

„E o declarație pur politică. În Constituție nu sunt și nu pot fi indicate toate funcțiile din stat. Structurile instituțiilor de stat se modifică, se renovează, se lichidează, reieșind din necesitățile concrete ale țării, ale instituției date și ale situației concrete. În Constituție nu sunt indicate nici funcțiile de ministru, printre altele. Reieșind din necesitățile concrete, președintele a considerat necesar să numească o persoană pentru misiuni speciale. Că se numește emisar – nu e nimic absolut strașnic. Să deschidă tovarășul Dodon dicționarul explicativ al limbii române, franceze sau engleze și să se uite la termenul «emisar»”, a explicat Nicolae Osmochescu.

Expertul a confirmat că atribuțiile șefei statului permit desemnarea unor reprezentanți sau emisari pentru exercitarea mandatului prezidențial.

„Fără doar și poate. Și asta nu e o noutate. În cadrul Ministerului Afacerilor Externe există funcții care tot nu sunt indicate în Constituție, inclusiv ambasadori cu misiuni speciale. E o declarație politică sută la sută, cu caracter și cu iz urât”, a menționat fostul judecător constituțional.

Referindu-se la amenințările privind inițierea procedurii de impeachment, Osmochescu a precizat că acestea nu au temei juridic real.

„E o declarație lipsită de sens juridic și de sens politic. Chiar dacă admitem cea mai rea variantă, că se găsește o treime din deputați și o treime se cere doar pentru inițierea procedurii, asta nu înseamnă pornirea procesului. Impeachmentul se face cu totul după alte reguli”, a explicat expertul.

Anterior, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că numirea emisarilor speciali de către Maia Sandu ar fi neconstituțională și că ar putea fi inițiată procedura de demitere a șefei statului. În reacție, Președinția Republicii Moldova a respins acuzațiile, precizând că funcția de emisar special este prevăzută expres în Regulamentul Aparatului Președintelui și reprezintă o practică uzuală în numeroase state, inclusiv în Franța și SUA.

Amintim că, la 10 decembrie, președinta Republicii Moldova a semnat decretul privind numirea ex-premierului Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. De asemenea, la 31 octombrie, fostul vicepremier Nicu Popescu a fost numit emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Dodon: Numirea emisarilor speciali de către Maia Sandu este neconstituțională. Președinția respinge acuzațiile

#Igor Dodon #impeachment #Maia Sandu

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.