Emmanuel Macron l-a primit pe Nicolas Sarkozy vineri la Palatul Élysée, cu patru zile înainte de încarcerarea fostului şef al statului, prevăzută pentru marţi, 21 octombrie, a aflat BFMTV de la o persoană apropiată preşedintelui francez.

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, va ajunge mâine, în spatele gratiilor pentru a începe executarea pedepsei de cinci ani de închisoare, decisă în luna septembrie de Tribunalul Penal din Paris.

Într-un interviu acordat Le Figaro și Tribune Dimanche, Nicolas Sarkozy a declarat că nu a solicitat niciun tratament preferențial în perioada detenției și a refuzat să depună o cerere pentru o celulă individuală, deși administrația penitenciară a decis să-l plaseze în izolare pentru a-i garanta siguranța.

Fostul lider de la Élysée urmează să se prezinte marți dimineață, la ora 9:30, la penitenciarul Santé, unde va urma același protocol ca toți ceilalți prizonieri. El va fi cazat într-o celulă de 11 metri pătrați, dotată cu un televizor mic, dar fără telefon mobil.

Sarkozy a precizat pentru Le Figaro că va lua cu el doar două cărți: „Contele de Monte Cristo” de Alexandre Dumas, în două volume, și „Biografia lui Iisus” de Jean-Christian Petitfils.

În luna septembrie, Nicolas Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, fiind găsit vinovat de conspirație criminală într-un dosar legat de finanțarea ilegală a campaniei sale electorale din 2007 cu bani proveniți de la fostul lider libian Muammar Gaddafi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Macron #Palatul Elysee #Sarkozy

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.