În contextul vizitei la Paris, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a discutat cu Catherine Colonna, ministra pentru Europa și afaceri externe a Franței, întrevedere ce are loc la scurt timp de la ce dintre președinta Maia Sandu cu președintele Emmanuel Macron. Cu această ocazie ministrul Nicu Popescu a remarcat că frecvența acestor interacțiuni este un semn al prieteniei dintre cele două țări.

Vicepremierul Nicu Popescu a felicitat-o pe șefa diplomației franceze cu ocazia numirii recente în funcție și i-a lansat invitația de realiza o vizită la Chișinău.

„Mi-am exprimat convingerea că dialogul bilateral și cooperarea sectorială moldo-franceză se vor concretiza, în continuare, în numeroase proiecte – unele deja în desfășurare în cooperare cu Agenția Franceză de Dezvoltare”, a spus oficialul moldovean.

A fost evocată, de asemenea, intenția de a semna, în timpul apropiat, Convenția pentru evitarea dublei impuneri și de a avansa discuțiile cu privire la conversiunea permiselor de conducere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Interlocutorii au remarcat avansarea proiectelor concrete, precum renovarea căii ferate Chișinău-Ungheni, și a celor investiționale, în special în domeniul energiei regenerabile.

În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a consecințelor profunde asupra țării noastre, șeful diplomației de la Chișinău a mulțumit pentru sprijinul politic și umanitar acordat de către Franța, inclusiv co-organizarea împreună cu Germania și România a conferinței donatorilor „Platforma de sprijin a Republicii Moldova” și acordarea, în cadrul acesteia, a unui suport financiar în valoare de 126 milioane euro.

„Președinția franceză în cadrul Consiliului Uniunii Europene va rămâne una istorică pentru țara noastră, fiind perioada când am depus cererea și am transmis chestionarul privind aderarea țării noastre la UE. Acest demers reprezintă visul generației noastre, o aspirație pentru apartenența la un spațiu al păcii, stabilității și al familiei statelor democratice”, a conchis ministrul Nicu Popescu.

#aderare la UE #Nicu Popescu #Paris

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china