Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Cereale #tranzit #Ucraina

Comisia Europeană a plătit miercuri 1,24 miliarde de euro în cadrul componentei de apărare a împrumutului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro.

Finanțarea acoperă drone, interceptoare de drone, muniție pentru drone și rachete fabricate de entități ucrainene.

„Rusia își continuă strategia deliberată de teroare – încercând să facă viața de zi cu zi insuportabilă pentru ucraineni. Plata de astăzi va contribui la consolidarea industriei de apărare a Ucrainei. Și capacitatea Ucrainei de a se apăra. Protejarea oamenilor și a infrastructurii”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, transmite Mediafax.

Împrumutul de sprijin pentru Ucraina oferă sprijin cu o repartizare orientativă de 60 de miliarde de euro pentru apărare și de 30 de miliarde de euro pentru asistență bugetară în perioada 2026-2027. Numai în 2026, sunt planificate plăți în valoare de 28,3 miliarde de euro pentru a sprijini capacitatea industrială de apărare a Ucrainei. Plățile suplimentare din cadrul componentei pentru apărare a instrumentului pentru 2026 vor continua în săptămânile următoare.

Sprijinirea apărării Ucrainei rămâne o prioritate-cheie pentru UE. Oferind acces la drone, interceptoare, muniție, apărare aeriană și rachete, UE ajută Ucraina să răspundă nevoilor urgente de pe câmpul de luptă și să își consolideze apărarea împotriva războiului de agresiune al Rusiei.

Toate deciziile de finanțare răspund nevoilor în continuă evoluție ale Ucrainei și fac obiectul condițiilor convenite și al monitorizării. Începând din 2022, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un sprijin total în valoare de 228,7 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din încasările din active rusești imobilizate.

Pentru restul anului 2026, Ucraina are încă la dispoziție 32,5 miliarde euro sub formă de sprijin financiar: 28,1 miliarde euro rămân disponibile pentru plată în cadrul împrumutului de sprijin pentru Ucraina, constând în 15,4 miliarde de euro pentru a sprijini capacitatea industrială de apărare a Ucrainei și 12,7 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar. În plus, 4,4 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar sunt încă disponibile în cadrul Mecanismului inițial pentru Ucraina pentru acest an. Aceasta înseamnă că peste 17 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar sunt disponibile pentru 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor relevante prezentate în Planul pentru Ucraina și în memorandumul de înțelegere.

În februarie 2026, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2026/467 de instituire a împrumutului de sprijin pentru Ucraina. Regulamentul prevede un sprijin de până la 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Sprijinul este structurat în jurul a două componente complementare: asistență pentru consolidarea capabilităților de apărare și a capacităților industriale de apărare ale Ucrainei, precum și sprijin pentru asigurarea funcționării continue a statului, menținerea serviciilor publice esențiale și consolidarea rezilienței economice.

În urma prezentării de către Ucraina a strategiei sale de finanțare în martie 2026, Consiliul a adoptat, la 23 aprilie 2026, o decizie de punere în aplicare de stabilire a asistenței care urmează să fie pusă la dispoziția Ucrainei în 2026.

Componenta de apărare se axează pe reconstruirea și modernizarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în baza industrială și tehnologică de apărare europeană.