Preşedintele României, Nicuşor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat că „nu este foarte probabil” ca Rusia să atace o ţară NATO „în următorii unu-doi ani”, dar România trebuie să fie pregătită. De asemenea, şeful statului nu crede că Rusia este cu adevărat pregătită să pună capăt războiului şi apreciază că preşedintele Donald Trump „are dreptate” că Europa trebuie să se implice mai mult în propria apărare.

Nicuşor Dan a declarat, la CNN, că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO. Întrebat dacă crede că Rusia ar merge atât de departe, şeful statului a afirmat:

„Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi”, notează News.ro, transmite Digi24.

De asemenea, şeful statului nu crede că Rusia este cu adevărat pregătită să negocieze pentru încheierea războiului.

„În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei”, a mai declarat Nicuşor Dan.

El apreciază că „liderii politici înţeleg această ameninţare la adresa Europei şi că sporesc cheltuielile pentru apărare”:

„Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite. O lungă perioadă de timp, Statele Unite au asigurat apărarea Europei sau au contribuit la aceasta, iar din punct de vedere economic, contribuţia respectivă nu a fost proporţională. Iar aici, preşedintele Trump are dreptate: trebuie să reechilibrăm această contribuţie”.

Nicuşor Dan participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care are loc la New York.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Nicușor Dan #Rusia

Republica Moldova înregistrează o creștere a numărului de muncitori străini, iar fenomenul începe să pună presiune atât pe autorități, cât și pe sistemul de control al migrației. Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr, a declarat că, doar până la 1 septembrie 2026, peste 6.300 de cetățeni străini au fost documentați pentru prima dată în scop de muncă, față de aproximativ 4.300 pe întreg parcursul anului 2025.

„În anul 2025, pe parcursul anului, au fost documentați în scop de muncă 4.300 de cetățeni la prima documentare. În anul 2026, la 1 septembrie, noi avem 6.300 și ceva, adică avem o creștere de peste 2.000 de cetățeni deja”, a declarat Lazăr, potrivit BANI.MD.

Potrivit acestuia, procesul de atragere a forței de muncă din străinătate trebuie făcut gradual, întrucât verificarea și documentarea unui număr mare de persoane generează o presiune semnificativă asupra Inspectoratului General pentru Migrație.

Șeful IGM a atras atenția și asupra salariilor oferite muncitorilor străini. Deși unii angajatori declară remunerații de 20.000 de lei și mai mult, în realitate, susține Lazăr, multe dintre contractele prezentate instituției prevăd salarii de sub 10.000 de lei.

„Am ridicat ultimul contract pe care dumneavoastră l-ați depus la IGM pe data de 2 august și în contract este prevăzut 8.700 de lei. Cu părere de rău, în mare parte toate contractele nu depășesc 10.000 de lei”, a spus șeful IGM.

Autoritățile au identificat și situații în care salariul indicat la momentul depunerii actelor era ulterior redus. Angajatorii puteau modifica contractul, inclusiv prin trecerea angajatului la jumătate de normă, astfel încât remunerația efectivă să fie mai mică decât plafonul prevăzut inițial.

În urma modificărilor legislative, angajatorii sunt obligați acum să mențină nivelul minim al salariului pe întreaga durată a angajării, nu doar la momentul depunerii cererii pentru documentarea străinului.

Lazăr susține însă că este necesar și un mecanism eficient de control, cu implicarea instituțiilor responsabile de domeniul muncii și financiar, astfel încât respectarea obligațiilor să poată fi verificată inclusiv selectiv.

Creșterea numărului muncitorilor străini a dus, potrivit IGM, și la o majorare a numărului de plângeri. Străinii reclamă probleme privind plata salariilor și promisiunile făcute de agenții de recrutare înainte de venirea în Republica Moldova.

„O mare parte din cei care sunt recrutați peste hotare li se promite că, odată ce obțin permisul de ședere în scop de muncă în Republica Moldova, au liberă trecere în Uniunea Europeană. Ajungând aici, se conving că au fost duși în eroare și încearcă să treacă Prutul, inclusiv prin nord”, a declarat Dumitru Lazăr.

Datele IGM arată o creștere puternică și a numărului străinilor plasați în Centrul de plasament temporar. Dacă în prima jumătate a anului 2025 au fost plasate 13 persoane, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 128.

Cheltuielile pentru hrană, cazare, custodie și îndepărtarea acestor persoane sunt suportate inițial de stat. Potrivit șefului IGM, există inclusiv companii care ar trebui să achite costurile biletelor pentru revenirea muncitorilor în țările de origine, dar nu își respectă obligațiile, iar instituția este nevoită ulterior să recupereze banii prin instanță.

Totodată, unii angajatori sesizează IGM după ce muncitorii străini pe care i-au adus în Republica Moldova părăsesc locul de muncă și nu mai pot fi găsiți.