Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru al României. Candidatul va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, conform legislației de peste Prut. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Eugen Tomac este cunoscut ca membru al Parlamentului European din iulie 2019, aflându-se în prezent la al doilea mandat. În legislativul de la Bruxelles, este membru al Comisiei pentru Cultură și Educație, al Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă, al Comisiei speciale pentru Scutul Democrației Europene, al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Republica Moldova, precum și al Adunării Parlamentare Euronest.

Tomac a fost numit, la 6 octombrie 2025, consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, pentru relația cu românii de pretutindeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, el este cunoscut și drept „omul lui Băsescu”. Primele funcții în administrația prezidențială le-a ocupat în timpul mandatului lui Traian Băsescu. A lucrat la Palatul Cotroceni în perioada 2006-2007, pe relația cu românii de pretutindeni, când președinte era Traian Băsescu, iar ulterior a devenit consilier de stat în 2012, tot în administrația acestuia.

Astfel, în 2008 a devenit membru al Partidului Democrat Liberal (PDL), formațiune condusă la acea vreme de Traian Băsescu, deținând și funcția de prim-vicepreședinte al Organizației PDL Diaspora în perioada 2008-2012.

În 19 iulie 2013, a demisionat din partid pentru a se alătura Fundației Mișcarea Populară, care ulterior s-a transformat în Partidul Mișcarea Populară (PMP), formațiune lansată tot de Traian Băsescu.

La rândul său, în 2018, după retragerea lui Traian Băsescu de la conducerea PMP, Eugen Tomac, care ocupa funcția de președinte executiv, a fost ales președinte al partidului. La acel moment, Băsescu declara că va rămâne un „susținător” al PMP.

La alegerile parlamentare din decembrie 2020, PMP a obținut 4,94% din voturi, ratând intrarea în Parlament. În urma acestui rezultat, Eugen Tomac și-a anunțat demisia din funcția de președinte al formațiunii.

Ulterior, Congresul Extraordinar al Partidului Mișcarea Populară l-a reales pe Eugen Tomac în funcția de președinte al partidului, în februarie 2022.

Amintim că, pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis după adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR. În urma acestui vot, la Palatul Cotroceni au avut loc o serie de consultări formale și informale privind formarea unui nou Executiv.

#desemnare #Eugen Tomac #Nicușor Dan #premier #Romania

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.