Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru al României. Candidatul va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, conform legislației de peste Prut. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Eugen Tomac este cunoscut ca membru al Parlamentului European din iulie 2019, aflându-se în prezent la al doilea mandat. În legislativul de la Bruxelles, este membru al Comisiei pentru Cultură și Educație, al Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă, al Comisiei speciale pentru Scutul Democrației Europene, al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Republica Moldova, precum și al Adunării Parlamentare Euronest.

Tomac a fost numit, la 6 octombrie 2025, consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, pentru relația cu românii de pretutindeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, el este cunoscut și drept „omul lui Băsescu”. Primele funcții în administrația prezidențială le-a ocupat în timpul mandatului lui Traian Băsescu. A lucrat la Palatul Cotroceni în perioada 2006-2007, pe relația cu românii de pretutindeni, când președinte era Traian Băsescu, iar ulterior a devenit consilier de stat în 2012, tot în administrația acestuia.

Astfel, în 2008 a devenit membru al Partidului Democrat Liberal (PDL), formațiune condusă la acea vreme de Traian Băsescu, deținând și funcția de prim-vicepreședinte al Organizației PDL Diaspora în perioada 2008-2012.

În 19 iulie 2013, a demisionat din partid pentru a se alătura Fundației Mișcarea Populară, care ulterior s-a transformat în Partidul Mișcarea Populară (PMP), formațiune lansată tot de Traian Băsescu.

La rândul său, în 2018, după retragerea lui Traian Băsescu de la conducerea PMP, Eugen Tomac, care ocupa funcția de președinte executiv, a fost ales președinte al partidului. La acel moment, Băsescu declara că va rămâne un „susținător” al PMP.

La alegerile parlamentare din decembrie 2020, PMP a obținut 4,94% din voturi, ratând intrarea în Parlament. În urma acestui rezultat, Eugen Tomac și-a anunțat demisia din funcția de președinte al formațiunii.

Ulterior, Congresul Extraordinar al Partidului Mișcarea Populară l-a reales pe Eugen Tomac în funcția de președinte al partidului, în februarie 2022.

Amintim că, pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis după adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR. În urma acestui vot, la Palatul Cotroceni au avut loc o serie de consultări formale și informale privind formarea unui nou Executiv.

#desemnare #Eugen Tomac #Nicușor Dan #premier #Romania

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.