Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că termenul anunțat de Chișinău pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anul 2030, este unul realist. Însă ar putea avea loc chiar mai devreme, a adăugat oficialul român. Potrivit lui, țara noastră a înregistrat progrese, iar următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe capitole.

„Eu cred că și mai devreme. Eu cred că odată, în primul rând, că Republica Moldova a evoluat excepțional. Consiliul European și avem tipul acesta de discuții despre toate țările candidate, inclusiv cele din zona Balcanilor și toată lumea, toată lumea apreciază efortul extraordinar pe care Moldova l-a făcut. Din această perspectivă, dacă există voință politică, aderarea poate să fie chiar 2028. Dar haideți să vedem începutul procesului formal”, a declarat liderul român într-un interviu pentru postul RFI.

Totodată, Nicușor Dan a adăugat că Parlamentul României este pregătit pentru o eventuală reunificare cu Republica Moldova, însă o astfel de decizie depinde exclusiv de voința cetățenilor moldoveni și nu reprezintă un „plan B” de integrare europeană a fraților de peste Prut, subliniind că România respectă suveranitatea și deciziile politice ale Chișinăului.

„Planul B, nu, pentru că e o chestiune care ține de voința cetățenilor din Republica Moldova și în acest moment această voință nu există. Eu respect voința suverană a cetățenilor din Republica Moldova, dar despre parcursul european al Republicii Moldova, accederea la Uniunea Europeană, da, am vorbit și am discutat mai multe posibilități.

După cum știți, în momentul de față este o conjuncție a două fapte: suprapunerea parcursului moldovei și al Ucrainei și opoziția Ungariei față de față de intrarea Ucrainei. O să avem niște alegeri în Ungaria, foarte curând. Toată lumea așteaptă aceste alegeri, inclusiv din perspectiva procesului de aderare al Ucrainei și Moldovei și, în funcție de asta, se conturează niște lucruri”, a declarat el.

În același interviu, liderul de la Cotroceni a fost întrebat și cum ar putea sprijini România Republica Moldova în cazul în care războiul din Orientul Mijlociu ar provoca o nouă criză petrolieră.

„După cum știți, noi dezvoltăm conexiunile energetice. Chiar în urmă cu două zile, noul ambasador al Republicii Moldova s-a acreditat la București și am vorbit de asta. O să continuăm. Situația este mult mai bună decât era acum 3-4 ani și peste un an, doi, va fi România va putea să asigure singură independența energetică împreună cu Republica Moldova. Cam asta este situația pe partea de energie, afirmă Nicușor Dan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că vizita lui Nicușor Dan la Varșovia a avut loc la invitația președintelui Poloniei, Karol Nawrocki. În cadrul deplasării, liderul de la București s-a întâlnit cu șeful statului polonez, cu premierul Donald Tusk și cu conducerea Parlamentului polonez.

Discuțiile au fost axate în special pe cooperarea în domeniul securității pe flancul estic al NATO, sprijinul acordat Ucrainei și coordonarea pozițiilor în cadrul Uniunii Europene.

#Moldova #Negocieri #Romania #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.